Într-un peisaj economic din ce în ce mai complex, marcat de ajustări bugetare, transformarea orașelor în comunități smart devine o provocare majoră pentru administrațiile locale. Acest proces nu doar că aduce beneficii evidente pentru locuitori, prin creșterea calității vieții, dar reprezintă și o modalitate esențială de a optimiza costurile. Pentru a identifica cele mai bune soluții și a analiza pașii concreți necesari implementării tehnologiilor inteligente în infrastructura urbană, conferința „România Inteligentă: Smart Cities – Safe Future, Soluțiile care ne vor schimba modul de viață”, organizată de Antena 3 CNN, a reunit primari, președinți de consilii județene, experți în soluții smart și reprezentanți ai autorităților centrale. Subiectele abordate au inclus digitalizarea serviciilor publice, gestionarea traficului urban, managementul eficient al deșeurilor, precum și integrarea tehnologiilor avansate în domeniile sănătății și educației.
În cadrul conferinței, Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2 al Capitalei, a arătat că principala piedică în implementarea soluțiilor smart nu este lipsa resurselor financiare, ci mentalitatea decidenților politici. „Aș spune că nu fondurile necesare pentru investiții sunt principala problemă. Avem resurse financiare disponibile, inclusiv fonduri nerambursabile pentru digitalizarea serviciilor publice. Mai departe, economiile rezultate din eficientizarea cheltuielilor publice ne pot permite să investim în astfel de soluții. Nu sunt investiții atât de mari încât să fie inaccesibile pentru o primărie. Mai degrabă, problema este voința politică, urmată de capacitatea de implementare, iar abia pe locul al treilea vine finanțarea”, a explicat edilul.
Un exemplu concret de proiect aflat în fază de pregătire este un sistem inteligent care va monitoriza calitatea asfaltului din Sectorul 2. Hopincă a explicat că studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în patru luni, iar după aceea se va trece la procedurile de achiziție publică, cu implementarea proiectului estimată în aproximativ un an.
„Sistemul va fi implementat pe faze, în funcție de resursele bugetare disponibile, dar primele efecte concrete le vom putea observa cel mai devreme în toamna anului viitor. Avantajul unei astfel de soluții este că datele vor putea fi colectate treptat, fără a fi necesară o implementare completă dintr-o singură etapă”, a adăugat primarul.
Tehnologii moderne și provocările funcționarilor
Sistemele smart nu sunt automat eficiente, ele trebuie utilizate corespunzător. Mario Daniel Soare, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, a prezentat, pe lângă proiectele care urmează să fie dezvoltate la nivel local, un exemplu concret în acest sens.
„Avem un sistem video care monitorizează și acoperă întreg județul, peste 700 de camere video. De ce nu-l putem folosi? Am putut să îl utilizăm punctual, dar nu am reușit să-l adaptăm pentru identificarea mașinilor de deszăpezire, de exemplu. Am constatat că ne lipsesc mecanismele necesare pentru integrarea optimă a acestei soluții în sistemul nostru de gestionare a urgențelor”, a explicat oficialul.
Un alt subiect esențial abordat în cadrul conferinței a fost problema funcționarilor publici, care, în opinia primarilor, nu pot fi trași la răspundere eficient. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a subliniat că, în prezent, evaluarea acestora este ineficientă, iar orice sancțiune poate fi anulată de instanță. „În acest moment, funcționarul public poate face orice – poate întârzia la serviciu, poate vorbi urât cu cetățeanul, poate să își întârzie lucrările. Tu îl evaluezi la sfârșitul anului, dar evaluarea nu are nicio relevanță. Dacă îi dai o notă mică și nu mai poate rămâne în funcție, dă în judecată și câștigă automat”, a explicat Vasilescu.
O lege aflată în Parlament propune evaluarea funcționarilor și în scris, ceea ce ar aduce o schimbare majoră. „Eu cred că această lege va trece, pentru că, din câte știu, primarii de la toate partidele o susțin și fac lobby intens printre parlamentari, să treacă, astfel încât noi să facem această evaluare și în scris, unde judecătorul nu mai poate să spună că nu a fost corectă, pentru că rămâne hârtia scrisă și în aceste condiții putem să curățăm și noi un pic administrația”, a adăugat primarul Craiovei.
Digitalizarea, o investiție inteligentă
Importanța digitalizării pentru reducerea interacțiunii dintre cetățeni și funcționari. „O soluție inteligentă este ca interacțiunea să se facă printr-un chat online. Dacă lipsește un document dintr-un dosar, funcționarul poate notifica petentul, iar acesta să răspundă online. Din păcate, la Primăria Craiova, deși toate documentele, în afară de autorizațiile de construire, pot fi depuse și obținute digital, anul trecut doar 11.000 de cetățeni au folosit acest sistem. Trebuie să convingem oamenii că digitalizarea este în avantajul lor”, a explicat Lia Olguța Vasilescu.
Digitalizarea e și motivul pentru care în sectorul 4 al Capitalei cozile la ghișee au devenit amintire. „În 2019, țin minte, la taxe și poste locale puteai să mori la propriu la cozi, plus călcat în picioare, că acolo era mai complicat. Și digitalizarea este într-adevăr integrată într-o aplicație unde absolut toată lumea intră și la un click distanță pentru orice serviciu de care are nevoie: autorizații comerciale, cărți de identitate, pentru documente pentru proprietate sau auto, interacțiunea cu cetățeanul”, explică Cătălin Dumitru, coordonator proiecte Smart City Sectorul 4.
Soluții smart pentru administrații, dar în domeniul mobilității, oferă și ATP Group. Mircea Cîrț, fondatorul companiei producătoare de autobuze electrice, a arătat și care sunt avantajele noilor tehnologii în domeniul transportului, dar a vorbit și despre obstacolele pe o companie locală trebuie să le depășească. „Să faci un autobuz îți trebuie 2-3 ani de zile de pregătire ca să să scoți un model nou. Noi lucrăm la un proiect nou și vrem să finalizăm acest proiect, să-l lansăm în octombrie la Bruxelles. Considerăm că avem suficientă voință, avem ingineri care înțeleg tehnologia. În opinia mea, cu 200 până la 220 de antreprenori care să îmbrățișeze ideea și să să dezvolte anumite domenii, reușim să să punem un procent tot mai mare în dezvoltarea acestui produs, pentru că vom avea undeva la 65-68% producție locală”, a spus antreprenorul
România urmează să aibă și un cloud guvernamental, care va integra servicii de la toate instituțiile, servicii care practic vor fi la un click distanță. Iar Autoritatea pentru Digitalizarea României mai are și alte proiecte. „Astăzi avem 17 conectivități active pe platforma ROeID, în jur de 40 în așteptare sau în protocoale de semnare și de configurare. Cu ROeID am venit în sensul și în scopul de a ajunge la toată lumea, inclusiv la cetățenii din afara țării, care pot sau au nevoie de a accesa serviciile statului român sau ale primăriilor și fără autentificare sau identitate în internet real validat”, a anunțat Dragoș Cristian Vlad, președintele Agenției pentru Digitalizarea României.
