Revizuirea Directivei ETS din 2023 a adus un nou instrument european: ETS2 (Emissions Trading System 2), destinat taxării emisiilor din clădiri și transporturi. Aplicarea integrală este programată pentru 2027, iar statele pot amâna implementarea doar până în 2028. Guvernul României vrea să împingă însă această limită în 2031, contrar legislației europene (Directiva 2023/959), pentru că se teme de efectele sociale. Noile taxe suplimentare pe carbon care vor fi plătite de români ar putea ajunge la 1,16 lei pe litru la motorină și 76 de lei la un consum de 100 metri cubi de gaze, arată calculele asociației Energy Policy Group.
La 23 octombrie 2025, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că noul sistem va fi complet operaționalizat până în 2031. Decizia Executivului este surprinzătoare, în condițiile în care încalcă legislația europeană, dar ea poate fi motivată de creșterea costurilor sociale. Conform acestui nou sistem, furnizorii de combustibil vor trebui să cumpere certificate de emisii CO₂, iar costurile se vor transmite către consumatori – adică populație și firme, ceea ce va duce la o creștere a costurilor de zi cu zi. În plus, așa cum au observat mai multe ONG-uri de mediu, toată această situație necesită numeroase lămuriri.
Ce arată simulările CE
Modelările realizate cu sprijinul Comisiei Europene pentru România arată că impactul ar fi moderat și gestionabil la un preț al carbonului de 60 euro/tCO₂. Cele mai afectate gospodării ar înregistra o creștere a ponderii cheltuielilor cu energia de până la 1,5% în orașele mici și cam 1% în orașele mari. În transporturi, 7-10% dintre gospodării sunt vulnerabile atât înainte, cât și după ETS2 – prin urmare, problema e structurală, nu cauzată de sistemul de comercializare. În plus, ETS2 are și un mecanism de siguranță. Dacă prețul urcă prea mult, se emit certificate suplimentare ca să fie calmată piața. Comisarul european pentru climă a anunțat deja măsuri pentru stabilizarea pieței și chiar posibilitatea accesării timpurii a veniturilor începând cu 2026, arată o analiză publicată de asociația 2Celsius.
Putem pierde miliarde de euro
În paralel cu ETS2, a fost creat și Fondul Social pentru Climă (FSC) – un mecanism prin care vor fi sprijinite în special gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile, dar și utilizatorii de transport vulnerabili, prin oferirea de sprijin temporar direct pentru suplimentarea veniturilor, precum și prin finanțarea de măsuri pentru eficiența energetică, renovarea clădirilor, mobilitatea și transporturile cu emisii zero sau scăzute etc. Prin acest fond, țara noastră va avea la dispoziție o alocare financiară (contribuție UE) de 6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032. La această alocare ar urma să se adauge și contribuția națională provenită din colectarea veniturilor din ETS2. Amânarea operaționalizării sistemului până în 2031 va priva România de accesul la acești bani.
Cum arată calculele EPG
Asociația Energy Policy Group (EPG), un think-tank specializat pe energie, a realizat deja câteva calcule privind impactul noilor taxe pe carbon asupra carburanților auto și gazelor naturale pe care le va aduce sistemul european de taxare a emisiilor de carbon ETS 2.
„În România, estimări ale prețurilor prezic că o gospodărie cu un consum mediu de gaz pe 100 metri cubi va avea de plătit între 49 de lei și 76 de lei pe lună, în timp ce în sectorul transportului rutier, prețurile pot varia între 0,74 de lei și 1,16 de lei pe litru pentru motorină, 0,63 de lei și 0,98 de lei pentru benzină și 0,43 de lei și 0,67 de lei pentru GPL. Comisia Europeană a propus soluții pentru a consolida mecanismele existente de control al prețurilor, astfel că este mai probabilă limita inferioară a intervalului estimat”, arată EPG, precizând că o mare parte din impactul produs de ETS2 va fi atenuat prin Fondul Social pentru Climă, iar veniturile realizate din comercializarea certificatelor vor putea fi utilizate pentru a ajuta cetățenii și companiile în tranziția către alternative cu emisii scăzute. „Între 1,6 și 2,9 milioane de români ar putea beneficia de aproape șase miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă până în 2032, la care se pot adăuga aproximativ nouă miliarde de euro până în 2030. Fondurile pot fi folosite pentru a anticipa efectele regresive, a favoriza acceptarea socială a ETS2, a investi în scheme de leasing social pentru vehicule electrice și pompe de căldură, renovări și sprijin financiar direct, dar și pentru a susține parțial povara fiscală a investițiilor în dezvoltarea locală și pentru a crea cerere pentru producția industrială domestică”, mai explică EPG.
Prin urmare, experții EPG recomandă autorităților publice să privească ETS2 ca pe o oportunitate, directiva venind, pe lângă simpla reducere a emisiilor, cu o serie de beneficii importante.
Toate certificatele de emisii din ETS2 vor fi scoase la licitație. Statele membre vor fi obligate să utilizeze veniturile ETS2 pentru acțiuni climatice și măsuri sociale și vor raporta modul în care sunt cheltuiți acești bani. O parte din venituri va fi utilizată pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile prin intermediul unui Fond Social Climatic (SCF).
