Balanţa comercială a Uniunii Europene a înregistrat în 2023 un excedent de 38 miliarde de euro, un contrast semnificativ faţă de 2022, când UE a raportat un deficit comercial de 436 miliarde de euro, în principal în urma majorării valorii importurilor de energie, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Motivul pentru care balanţa comercială a Uniunii Europene a trecut de la deficit în 2022 la excedent în 2023 l-a reprezentat declinul semnificativ al valorii importurilor din afara UE (minus 16% comparativ cu 2022), în special pe segmentul „produselor energetice” (minus 34% faţă de 2022) şi „produse prelucrate clasificate în principal după material” (minus 21%).
Datele arată că piaţa internă a UE a continuat să deţină primul loc în comerţul cu mărfuri al statelor membre UE.
Anul trecut, în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a a importurilor în interiorul UE a fost în Luxemburg (90% din totalul importurilor), iar cea mai ridicată pondere a exporturilor în interiorul UE a fost în Cehia (82% din totalul exporturilor).
Pe de altă parte, cea mai scăzută pondere a importurilor în interiorul UE a fost în Irlanda (39% din totalul importurilor), în condiţiile în care principalii săi parteneri comerciali sunt Statele Unite şi Marea Britanie.
Ţările de Jos sunt statul în care importurile au venit în principal din afara UE, iar exporturile au fost expediate în principal în interiorul blocului comunitar, continuând să aibă rolul de principal hub de intrare pentru Uniunea Europeană.
În contrast, Ciprul este ţara care exportă în special în afara UE, şi importă mai ales din interiorul blocului comunitar, datorită poziţiei geografice care facilitează comerţul cu Orientul Mijlociu.
