Excedentul comercial al Chinei a depăşit pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de dolari în noiembrie, în ciuda războiului comercial global şi a scăderii accentuate a exporturilor către Statele Unite, transmite Reuters.
În primele 11 luni ale anului, exporturile totale au crescut cu 5,4%, în timp ce importurile au scăzut cu 0,6%, ducând excedentul la 1.076 trilioane de dolari, cu 21,6% mai mult decât anul trecut.
Această evoluţie vine în condiţiile în care exporturile către SUA au scăzut pentru a opta lună consecutiv, chiar şi după acordul comercial încheiat în octombrie între preşedinţii Xi Jinping şi Donald Trump.
Cu toate acestea, producătorii chinezi au accelerat livrările către alte pieţe, iar exporturile totale din noiembrie au depăşit estimările analiştilor, înregistrând o creştere de 5.9% în dolari, un reviriment după scăderea neaşteptată din octombrie.
Importurile au crescut cu 1,9% în noiembrie, sub aşteptările pieţei, pe fondul crizei imobiliare prelungite şi al nesiguranţei de pe piaţa muncii, factori care continuă să afecteze consumul intern.
Analiştii consideră că datele comerciale susţin prognoza de creştere economică de aproximativ 5% pentru 2025, Citigroup şi Nomura anticipând că exporturile vor rămâne un motor cheie al economiei, în contextul relaxării tarifelor şi al competitivităţii industriale ridicate a Chinei.
Totuşi, tensiunile comerciale persistă. Exporturile către SUA au scăzut cu 28,6% în noiembrie, iar importurile americane în China au coborât cu 19%. Pentru a evita tarifele, multe companii chineze continuă să trimită produse în SUA prin ţări terţe precum Vietnam. Tarifele impuse de Washington pentru produsele chineze rămân la un nivel ridicat, aproximativ 47,5%, în timp ce Beijingul aplică taxe de circa 32% produselor americane.
Deşi excedentul Chinei se extinde, deficitul comercial al SUA s-a redus puternic, ajungând la 59,6 miliarde de dolari în august, pe fondul creşterii exporturilor americane.
Pe pieţele externe, exporturile Chinei către ASEAN şi Uniunea Europeană au avansat cu peste 8% şi aproape 15% în noiembrie, compensând contracţia vânzărilor către SUA. Însă economiştii avertizează că surplusul record ar putea genera noi conflicte comerciale, în special cu parteneri europeni precum Franţa.
Pe fondul acordului comercial din octombrie, China a accelerat exporturile de pământuri rare, în creştere cu 24%, şi a majorat importurile de soia, deşi acestea rămân sub angajamentele asumate faţă de SUA.
În aşteptarea reuniunii anuale Central Economic Work Conference, Beijingul se pregăteşte să menţină ţinta de creştere pentru 2026 la ”aproximativ 5%”, ceea ce va necesita noi măsuri de stimulare pentru a contracara încetinirea din trimestrul IV al anului viitor.
Deşi economia Chinei a menţinut un ritm anual de circa 5% din 2023, analiştii subliniază că ţara trebuie să îşi reducă dependenţa de exporturi şi să stimuleze consumul intern pentru o creştere sustenabilă, în contextul unei monede yuan puternice şi al deteriorării industriei manufacturiere.
