Instalat la Palatul Victoria la mijlocul lunii iunie, noul Guvern și-a început activitatea într-un context economic extrem de dificil, cu presiuni exercitate în mai multe zone economice și cu foarte multe puncte nevralgice. Ministerul de Finanțe a publicat raportul privind execuția bugetară la primele cinci luni ale acestui an, raport ce ne oferă imaginea clară a situației pe care guvernul condus de Marcel Ciolacu trebuie să o gestioneze și pe care a primit-o de la Executivul anterior. Datele arată un deficit care s-a adâncit puternic și cheltuieli publice care fac tot mai imposibilă încadrarea în ținta pe care a fost construit bugetul.
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni din acest an, de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condiţiile în care veniturile totale au crescut cu 10,4%, la 197,54 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu peste 17%, la 234,45 miliarde de lei. Așadar, la finalul primelor cinci luni ale acestui an, deficitul bugetar al României, „gaura” la buget cum se mai regăsește denumit în spațiul public, a ajuns la aproape 37 de miliarde de lei, în ciuda faptului că veniturile au înregistrat o creștere semnificativă, dar care însă nu a reușit să țină ritmul cu creșterea cheltuielilor. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 miliarde de lei, consemnând o creştere de 23,8% față de perioada similară a anului trecut, influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%) şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 miliarde de lei, în creştere cu 12,5%. Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii precum şi ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii. Trebuie să remarcăm faptul că raportul ministerului de Finanțe insistă pe faptul că acordarea facilităților pentru sectorul agricol și cel al construcțiilor influențează negativ veniturile la buget, acesta fiind și motivul pentru care Marcel Boloș, noul ministru de Finanțe, a anunțat deja că se ia în calcul propunerea ca de la 1 septembrie aceste facilități să fie eliminate. Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 miliarde de lei, consemnând o creştere de 3,9% față de perioada similară a anului precedent, susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%). Încasările nete din TVA au înregistrat nivelul de 40,57 miliarde de lei, în creştere cu 6,3%. De asemenea, un alt aspect important este cel legat de veniturile din accize care au însumat 15,22 miliarde de lei, consemnând o creştere de 8,6%, pe fondul avansului accizelor pentru produsele din tutun (22%). Pe de altă partea plafonarea prețurilor din sectorul energiei își spune în continuare cuvântul nu doar la distorsiunile din piața de energie, ci și în ceea ce privește încasările la buget. Astfel, evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele energetice arată o scădere de 3,2% față de perioada similară a anului precedent.
Salariile bugetarilor ne-au costat aproape 53 de miliarde de lei
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 234,45 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 17,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 14,2% din PIB la 14,7% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creştere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB. Tot la acest capitol, trebuie remarcat faptul că sumele cheltuite cu bunuri şi servicii au fost 30,23 miliarde de lei, în creştere cu 15,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în ciuda faptului că guvernul precedent adoptase o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
Un alt aspect sensibil din categoria cheltuielilor este cel al sumelor pe care statul român trebuie să le plătească pentru acoperirea dobânzilor. Astfel, cheltuielile cu dobânzile au fost în primele cinci luni ale acestui an de 14,41 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei. Sigur, cele mai mari sume din buget de la capitolul cheltuieli sunt cele pentru asistența socială. Din cele peste 230 de miliarde de lei, pe asistență socială s-au dus nu mai puțin de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, dar și de ajutoarele în bani cash acordate unor categorii de pensionari la începutul acestui an. Mai mult, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale care, conform cifrelor din raport, au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023. Și pentru că tot suntem la capitolul ajutoare, trebuie specificat faptul că sumele cheltuite cu subvenţiile au fost de peste 8 miliarde de lei.
Trăgând linie, finanțele României arată rău, iar situația se degradează de la o lună la alta, în lipsa unor măsuri concrete care să limiteze creșterea necontrolată a cheltuielilor. În acest moment, noul Guvern pare pregătit să ia o serie de măsuri care să aducă încasări mai mari la buget, inclusiv o eventuală creșterea a TVA. Situația „arată extrem de prost pentru perspectiva de a ajusta acest deficit la ținta propusă la începutul anului. Și extrem de prost pentru încadrarea deficitului în ținta de 3% anul viitor”, spune profesorul de economie Cristian Păun, care explică faptul că „la un astfel de deficit la cinci luni, este clar că vom coborâ cu greu sub 6% din PIB în acest an și că ratăm și anul viitor pentru a reintra în normalitate.”
