Analize

În așteptarea unei scăderi serioase a dobânzilor, creditarea dă semne de revenire

Banca Națională a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 7% la ultima ședință a Consiliului de Administrație de la începutul lunii aprilie. Decizia a fost în linie cu anunțurile anterioare al BNR referitoare la evoluția inflației și a riscurilor macroeconomice, care modelează hotărârile Consiliului de Administrație. În sistemul bancar însă, dobânzile au decis să meargă puțin diferit de politica BNR, cu scopul de a încuraja creditarea. 

BNR și-a motivat decizia prin faptul că rata anuală a inflației s-a mărit în ianuarie 2024 la 7,41%, așa cum s-a anticipat, iar în februarie a scăzut la 7,23%, rămânând peste nivelul de 6,61 la sută atins în decembrie 2023. Inflația s-a redus în martie la 6,61%, dar ședința BNR a avut loc înainte de aunțul Institutului Național de Statistică (INS) referitor la inflație. Totuși, este foarte posibil ca șefii BNR să știe cam pe unde se va situa inflația, dar să prefere amânarea unei reduceri a dobânzii de referință pentru a se asigura că inflația rămâne pe trend descendent și în aprilie. 

Consiliul BNR a arătat că avansul față luat de inflație de finele anului precedent este atribuibil factorilor pe partea ofertei, evidențiind creșterea amplă consemnată în acest interval de dinamica anuală a prețului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum și scumpirea combustibililor și produselor din tutun provocată de majorările de accize și de mărirea peste așteptări a cotației țițeiului. În același timp, s-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în ianuarie-februarie 2024, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,6% în februarie, de la 8,4% în decembrie 2023, în condițiile unei evoluții eterogene a descreșterilor de dinamică la nivelul celor trei subcomponente: încetinire abruptă pe segmentul alimentelor procesate și cvasi-stopare pe cel al serviciilor, însă accelerare ușoară în cazul mărfurilor nealimentare.

O veste mai puțin bună vine din estimările privind evoluțiile viitoare, unde Consiliul BNR a arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit față de anul 2023 și pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7% în decembrie 2024 și la 3,5% la finele anului viitor. BNR identifică mai multe riscuri la adresa estimărilor referitoare la inflație, riscuri care apar din zona ofertei, unde măsurile fiscale aplicate recent, la fel ca posibilele modificări fiscale din viitor, pot presiune pe inflație. Măsurile fiscale luate în scopul susținerii procesului de consolidare bugetară, decizia de de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent și la potențiala evoluție viitoare a cotației țițeiului, inclusiv în contextul tensiunilor geopolitice, sunt presiunile asupra inflației enumerate de BNR. 

Creditarea își revine

Consiliul BNR mai observă că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat scăderea în debutul anului curent, coborând până la 4,9% în februarie, de la 6,4% în decembrie 2023, adică o scădere a ritmului de creștere, cam ca la inflație. BNR pune evoluția pe reducerea înregistrată în segmentul societăților nefinanciare (IFN), în timp ce ritmul împrumuturilor populației a continuat să se mărească ușor. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit în acest interval, până la 68,7% în februarie 2024, de la 68,4% în decembrie 2023.

În sistemul bancar însă, dobânzile nu urmează fidel exemplul BNR, în sensul că dobânzile aferente creditelor sunt chiar mai mici decât dobânda de creditare a Băncii Naționale. Facilitatea de creditare a BNR este în prezent de 8%, în timp ce facilitatea de depozit este de 6%. Dar cu un nivel al IRCC de 5.9% pentru trimestrul al doilea al anului, sunt bănci care oferă credite la dobânzi mai mici decât BNR. O analiză a Conso.ro arată că în topul dobânzilor la creditele imobiliare găsim ING Bank, cu creditul Eco Home, cu o dobândă fixă de 5,59% în primii cinci ani și o marjă de 2,09% după această perioadă (DAE 7,7%). BRD, la creditul Habitat Verde, vine cu o dobândă fixă în primii cinci ani de 6,99% (pentru avans mai mic de 25%, iar pentru un avans mai mare dobânda este de 6,65%), același credit putând avea o dobânda fixă pe numai trei ani (5,99% pentru avans sub 25% sau 5,65% peste) și o marjă de 2,53% (2,19% pentru avans mai mare de 25%). 

CEC Bank are o dobândă fixă de 5,45% pentru cinci ani la creditul pentru locuințe verzi, marja fiind ulterior de 2,3% (DAE de 7,9%). De menționat că pentru creditele imobiliare fără caracteristica „verde” în denumire cea mai bună ofertă o găsim la CEC Bank-dobânda fixă pe cinci ani, de 5,55% și o marjă tot de 2,3% ulterior. De asemenea, oferta ING Bank pentru creditul imobiliar cu virare venit și fără asigurare, are o dobândă fixă pe cinci ani de 6,09%, iar marja ulterioară de 2,59%. Analiza s-a realizat cu luarea în considerare a creditelor în valoare de 200.000 lei, acordate pe 30 ani, cu un avans de 20% (50.000 lei din valoarea proprietății de 250.000 lei). 

Datele BNR arată că, în perioada ianuarie-februarie 2024 creditele noi în lei acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe au atins pragul de 6,8 miliarde de lei şi a depăşit nivelul înregistrat pe tot parcursul trimestrului I din 2023, de 5,2 miliarde de le). Încrederea în scăderea dobânzilor în viitorul apropiat este probabil motivul pentru care populația nu se teme să ia credit în 2024. După experiența de anul trecut, în care mai bine de jumătate dintre noile credite au fost refinanțări, putem spune că a crescut și nivelul de cunoștințe financiare ale românilor, astfel încât în cazul apariției unor probleme ce duc la majorarea neașteptată a dobânzilor, clienții bancari știu că pot refinanța sau renegocia cu banca o soluție pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Un semn de maturizare a pieței din țara noastră, chiar dacă este vorba de o maturizare a clienților bancari, care sunt doar câteva milioane din totalul populației. 

Cele mai recente știri

To Top