Închiderea zăcământului de gaze Groningen din Olanda, cel mai mare din Europa, crește prețurile pentru iarnă și importanța României pentru piața energiei. Vestea că guvernul olandez intenționează să închidă zăcământul de la 1 octombrie a șocat piețele, contractele futures pe gaze naturale crescând cu peste 30% din cauza preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze pentru iarna viitoare, arată o analiză publicată pe platforma electronică business-review.eu.
Odată cu recentele sale descoperiri de zăcăminte de petrol și gaze, România, este deja al doilea mare producător din Uniunea Europeană după Olanda, și devine un furnizor cheie în arhitectura energetică a continentului. Iarna trecută, Europa a reușit să stocheze suficient gaz și, odată cu o iarnă mai caldă, prețurile au scăzut radical de la maximele înregistrate după începerea invaziei rusești în Ucraina, atingând minime de 50 de euro pe MW.
Este posibil ca aceeași strategie să fie adoptată din nou pentru a se asigura că aprovizionarea cu energie este stabilă și previzibilă. Capacitățile de stocare a gazelor naturale din România sunt 63,5% pline conform celor mai recente date de la GIE (Gas Infrastructure Europe), în timp ce media UE este de 73,66%, Spania are depozitele pline în proporție de 97%, iar Suedia de peste 95%. În regiunea noastră, Ungaria are un grad de umplere de 61%, Polonia de 62%, Cehia de 79%, Slovacia la 78% și Bulgaria de 86%.
Închiderea zăcământului de gaz Groningen pune în perspectivă importanța capacităților suplimentare de producție de gaze naturale. Norvegia a reușit să devină cel mai mare furnizor din Europa și crește producția. Olanda este cel mai mare producător direct de gaze naturale din UE, urmată de România și Germania. În timp ce producția olandeză este în scădere, IEA estimează că producția românească de gaze naturale urmează să crească din proiectul Midia Gas Development și din zăcămintele offshore Doina și Ana, scrie publicația citată. Cu rezerve de gaze estimate la 10 miliarde de metri cubi, Midia va furniza 1 miliard de metri cubi pe an în perioada 2023-2026, compensând scăderile din zăcămintele mai mature.
Motivul închiderii Groningenului are de-a face cu istoria sa tulbure. Punga de gaz a fost descoperită în 1956 și s-a estimat că are 2.800 de miliarde de metri cubi. Un raport al Universității de Tehnologie Eindhoven a estimat că Groningen este Arabia Saudită a Europei când vine vorba de gaze, cu o valoare de cel puțin 1.000 de miliarde de euro de gaz în pământ. Inițial s-a prognozat că câmpul va fi exploatat până în 2050. Dar, începând cu anii 1980, o serie de cutremure, unele de peste 3,5 grade, au destabilizat zona și au deteriorat proprietățile din regiune. Se estimează că cel puțin 127.000 din totalul de 327.000 de locuințe din zonă au raportat anumite pagube. Guvernul olandez a promis peste 22 de miliarde de euro pe o perioadă de 30 de ani pentru a compensa pagubele suferite rezidenții. Ca urmare a acestei situații particulare, producția a fost limitată la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, iar Groningen a contribuit foarte puțin la aprovizionarea globală europeană. În plus, gazul natural de acolo este slab caloric deoarece are 14% azot necombustibil. În timp ce acest lucru îi diminuează și mai mult importanța, Groningen a fost văzută ca o soluție de rezervă în cazul în care Europa va avea nevoie de mai mult gaz natural în timpul iernii. Surse media spun că decizia nu este definitivă, dar există o presiune politică puternică asupra guvernului pentru a închide câmpul din cauza cutremurelor și soarta acestuia este pecetluită, mai scrie business-review.eu.
