De-a lungul timpului, oferta de acțiuni listate de pe piața de capital românească a devenit tot mai consistentă, ajungând la cota bursei emitenți care se mulează pe profilul investițional al majorității investitorilor. Sunt, însă, și investitori care caută oportunități de câștig superioare celor pe care le-ar putea aduce tranzacționarea de acțiuni. Pentru aceștia a existat în trecut piața de derivate a bursei de la Sibiu, pe care se tranzacționau în principal contracte futures având ca active suport acțiuni listate la Bursa de Valori București, însă aceasta a dispărut de mulți ani, iar proiectul noii piețe de derivate de la BVB trenează deja de câțiva ani și nu e sigur că va mai ajunge la final. În lipsa derivatelor, în anul 2010 a apărut o alternativă care împrumută o parte a caracteristicilor acestora: produsele structurate emise sub forma certificatelor.
În prezent, la bursa de la București se tranzacționează două tipuri de certificate, index și turbo, în trecut fiind tranzacționate de asemenea certificate bonus și certificate cu capital protejat. Ambele tipuri de certificate urmăresc evoluția unui activ suport, iar investitorii câștigă sau pierd în funcție de direcția în care merge prețul acestuia, diferența fiind că la certificatele index câștigul sau pierderea sunt 1:1 (o creștere/scădere de 1% a activului suport duce la o creștere/scădere de 1% a valorii certificatului), în timp ce la certificatele turbo câștigul sau pierderea se multiplică, certificatul fiind mult mai volatil decât activul suport.
Dacă în cazul certificatelor index obiectivul este de a avea acces indirect la un instrument financiar fără a face cont la un intermediar care oferă tranzacționarea directă a acestuia, certificatele turbo au ca obiectiv investițional obținerea unor profituri mai mari, cu un risc asociat la rândul său mai mare. Certificatele turbo sunt emise de intermediari și listate la Bursa de Valori București, în acest moment fiind activi trei emitenți de certificate: Erste Group Bank AG, SSIF BRK Financial Group și Raiffeisen Bank International. Pentru fiecare emisiune de certificate emitentul își asumă și rolul de furnizor de lichiditate, ceea ce face ca achiziția și vânzarea instrumentelor să fie realizate cu ușurință.
Principiile după care funcționează certificatele turbo sunt destul de simple, însă ele necesită cunoștințe mai detaliate decât acțiunile, având un risc mult mai mare asociat. În linii mari, investitorul mizează pe faptul că prețul activului suport (care poate fi un indice bursier, o acțiune românească sau străină, o pereche valutară sau o marfă precum aurul sau petrolul) va merge într-o anumită direcție, caz în care prețul certificatului crește și se obține profit. Dacă prețul merge în direcția opusă investitorul este, desigur, pe pierdere, iar dacă evoluția negativă ajunge dincolo de un prag (denumit barieră), certificatul este suspendat de la tranzacționare, apoi închis. Certificatele care mizează pe creșterea prețului activului suport se numesc Turbo Long, iar cele care mizează pe scăderea acestuia, Turbo Short.
Valoarea certificatului este calculată după o formulă transparentă, ca diferență între prețul de piață al activului suport și un preț de referință stabilit de emitent, denumit preț de exercitare, înmulțită cu un multiplicator stabilit tot de emitent și, dacă este cazul, cursul valutar, pentru activele suport care se tranzacționeaza în alte monede decât leul românesc. Cu cât prețul activului suport este mai apropiat de prețul de exercitare (și implicit de bariera la care certificatul ar urma să fie închis), valoarea certificatului este mai mică, și invers.
Faptul că prețul certificatului ia în calcul diferența dintre prețul activului suport și prețul de exercitare stabilit de emitent înseamnă că prețul certificatului poate ajunge la zero chiar dacă activul suport nu are o variație atât de mare. În acest fel certificatele turbo ajung să aibă efect de levier, o variație de 1% a prețului activului suport putând aduce după sine, după caz, o variație de 5%, 10%, 50% sau chiar mai mult a certificatului. Ca regulă generală, cu cât activul suport este mai aproape de prețul de exercitare și de bariară, cu atât efectul de levier este mai mare, însemnând că o variație mică a prețului acestuia poate fie să aducă o dublare a banilor, fie să ducă la pierderea lor integrală.
Diferența dintre barieră și prețul de exercitare oferă investitorilor o protecție suplimentară. Chiar dacă bariera este atinsă, există șansa recuperării unei părți din bani, în cazul în care emitentul își închide poziția pe activul suport la un nivel mai bun decât prețul de exercitare. Important de reținut este că riscul este limitat: investitorii nu pot pierde mai mult decât suma investită, deoarece prețul certificatului nu poate coborî sub zero.
Pentru fiecare activ suport există de obicei mai multe certificate turbo aflate în circulație, cu bariere și prețuri de exercitare diferite, ceea ce face ca investitorii să poată alege la ce efect de levier doresc investească. Cei care doresc potențial mai mare de profit (dar și riscuri mai mari) pot alege o bariera mai apropiată de prețul curent al activului suport, iar cei mai conservatori pot alege o barieră mai îndepărtată și mai greu de atins.
Varietatea certificatelor turbo este una destul de mare, la BVB fiind tranzacționate în acest moment 240 de emisiuni. Asta înseamnă că există opțiuni pentru orice profil investițional, dar și că unui investitor începător îi este greu să navigheze prin aceste opțiuni. Cea mai bună variantă este de a urmări cu atenție detaliile furnizate de emitenți pentru a înțelege cum funcționează aceste instrumente, eventual de a afla mai multe detalii de la agentul firmei de brokeraj la care investitorul are cont deschis, iar ulterior de a decide ce risc dorește fiecare să își asume.
