Cursul de schimb este mai afectat de crizele politice decât de cele economice. Dacă de cele economice Banca Națională a României (BNR) are grijă tot timpul, mișcările investitorilor provocate de instabilitatea politică sunt imposibil de contracarat și foarte greu de oprit mișcările de curs. Nu degeaba riscurile politice sunt listate printre cele mai mari atunci când vorbim de stabilitatea economică în general, dar mai ales de curs de schimb și de dobânzi.
Demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură este un eveniment politic capabil să sperie investitorii, care să înceapă să vândă euro sau active în euro pentru a lichida pozițiile de investiții. Prăbușirea coaliției survine într-un moment în care țara se confruntă cu o creștere economică slabă, inflație ridicată, presiune asupra finanțelor publice și nervozitate tot mai accentuată pe piața valutară. Potrivit Akcenta, operator de schimb valutar activ în Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia și România, actuala incertitudine politică poate afecta semnificativ mediul de afaceri, în special companiile care tranzacționează în euro.
Ilie Bolojan a rămas prim-ministru interimar, până la numirea unui nou premier de către președintele Nicușor Dan. Din păcate, soluția creării unei noi coaliții care să susțină un nou premier nu se va găsi foarte ușor, date fiind diferendele dintre partidele fostei coaliții de guvernare. Această incertitudine este principalul risc pentru economie, fiind necunoscută direcția în care va merge viitorul guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat că principalul interes al viitoarei coaliții este menținerea obiectivelor stabilite anul trecut, respectiv fondurile din PNRR și SAFE și aderarea României la OCDE. Numai că președintele trebuie să convingă și politicienii că aceasta este cea mai bună direcție pe care poate merge economia României.
Coaliția s-a rupt, leul a picat
Leul românesc a fost multă vreme perceput ca o monedă relativ stabilă, cu fluctuații foarte reduse în fiecare an. Evoluțiile recente, inclusiv cele de anul trecut dinainte de alegeri, au pus această stabilitate sub semnul întrebării. Cursul EUR/RON a depășit pragul de 5,20 lei pentru un euro după o perioadă lungă de mișcare controlată, ceea ce piața interpretează ca un semnal psihologic important. De la mijlocul lunii aprilie, când criza politică a început să se reflecte mai puternic în așteptările investitorilor, leul s-a depreciat cu aproape 2% la cursul oficial BNR și cu aproape 3% pe piața interbancară. „Criza politică din România vine în cel mai prost moment posibil. Economia crește doar foarte slab, inflația rămâne ridicată, iar țara trebuie să reducă simultan deficitul bugetar și să implementeze reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Căderea guvernului nu este, prin urmare, doar o știre politică. Pentru companii, aceasta înseamnă o incertitudine mai mare, creditare mai scumpă și o presiune mai mare asupra leului românesc”, spune Teofil Stănculea, Director Comercial al Akcenta în România.
De fapt, nici măcar economia nu suntem siguri că va crește așa cum au estimat atât autoritățile române, cât și instituțiile internaționale. Primul trimestru a confirmat recesiunea tehnică; Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,7% față de același trimestru al anului trecut și cu 0,2% față de ultimul trimestru din 2025, conform datelor INS. Inflația din aprilie 2026 a revenit la peste zece procente, 10,7% mai exact, după ce a fost puțin sub 10% în fiecare dintre primele trei luni. În cazul inflației, însă, principalul motiv pentru creștere este conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la scumpirea petrolului în întreaga lume și a creat inflație în toate economiile.
Decelerarea inflației peste vară este posibilă doar în cazul unei evoluții normale a economiei, care așteaptă finalizarea PNRR în august. De asemenea, se speră și la o normalizare a situației din Orientul Mijlociu, unde perspectivele sunt necunoscute, cu influențe directe asupra prețului petrolului și a bunurilor care tranzitează strâmtoarea Ormuz, cum sunt îngrășămintele agricole. Pe de altă parte, consumul din țara noastră va continua să scadă pe fondul inflației ridicate și al perspectivelor reduse de creștere a puterii de cumpărare.
Efectele cursului asupra afacerilor
Deprecierea monedei naționale în raport cu euro are un impact direct mai ales asupra importatorilor care achiziționează bunuri, materii prime, tehnologii sau servicii în euro, dar vând pe piața internă în lei. O mișcare mai semnificativă a cursului poate schimba structura costurilor și reduce marjele într-un timp scurt. Impactul nu se resimte doar la nivelul importatorilor.
Cursul EUR/RON este important și pentru companiile cu credite, contracte de leasing, chirii, obligații externe sau plăți regulate în euro către furnizori din zona euro. Exportatorii pot beneficia pe termen scurt de pe urma unei monede naționale mai slabe, dacă încasează venituri în euro, iar costurile lor sunt preponderent în lei. Acest efect este însă mai redus pentru companiile care au o pondere semnificativă a costurilor în euro. „Evoluțiile actuale ale perechii EUR/RON arată că piața începe să încorporeze mai puternic riscul politic în cursul valutar. Pentru importatori și exportatori, aceasta înseamnă și că modificarea cursului de schimb devine, din nou, unul dintre factorii-cheie care influențează marjele, fluxul de numerar și politica de prețuri”, afirmă Teofil Stănculea.
BNR ține dobânda pe loc
BNR a decis, în ultima ședință a Consiliului de Administrație din 15 mai, menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, în linie cu așteptările pieței. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an”, se arată în comunicatul BNR.
Potrivit prognozei de inflație, rata anuală va crește în trimestrul al doilea peste nivelurile previzionate anterior, dar va înregistra o scădere „substanțială” în trimestrul al treilea al anului, „odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată”.
BNR subliniază și că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit ușor și în luna martie 2026, la 7,1%, de la 6,8% în februarie, în condițiile în care variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea – deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populației și-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat descreșterea în martie 2026, menținându-se la 67,8 la sută. Pe de altă parte, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat însă ușor creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția în termeni anuali. „Deficitul de cont curent și-a accentuat totuși scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 față de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor”, mai arată BNR.
După cum sublinia și Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal la o intervenție din Parlamentul României, economia nu trece printr-o criză majoră. „România are o recesiune, însă nu este una profundă, nu este o scădere a economiei ca urmare a unei crize financiare profunde”, explică Daniel Dăianu, comparând situația cu cea din 2009-2010. Economia României are nevoie de ajustare pentru a putea reduce deficitul, iar ajustarea are efecte directe asupra cursului de schimb, dobânzi, putere de cumpărare. Speranțele sunt, însă, că ajustarea va pune bazele creșterii economice viitoare, baze mult mai stabile decât cele din trecut. De altfel, orice schimbare politică poate fi absorbită fără șocuri de către economie atât timp cât există predictibilitate pentru evoluția viitoare.
