Deficitul bugetar în luna august este de 2,66% din PIB, respectiv 42,53 miliarde lei lei, ceea ce creează la nivelul Comisiei Europene îngrijorări din perspectiva evoluţiei acestuia şi a felului în care România va reuşi să îşi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat, a declarat, miercuri seara, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.
El a prezentat proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare, pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea, şi care a fost analizat în primă lectură în cadrul şedinţei de Guvern. În acest context, Boloş a amintit evoluţia pe care a avut-o deficitul bugetar şi angajamentele pe care statul român şi le-a asumat faţă de Comisia Europeană.
„La sfârşitul acestui an, ţinta de deficit bugetar asumată de către România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam un deficit bugetar de 2,33% din PIB, pentru ca mai apoi, în luna iunie am avut 2,34% din PIB, în luna iulie 2,44% din PIB şi, în curând, o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar, după ce se rafinează toate consolidările şi se publică conform metodologiei pe care o avem, ţinta sau bugetul şi deficitul bugetar pe care îl avem înregistrat este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde lei, ceea ce creează pe bună dreptate, la nivelul Comisiei Europene, îngrijorări din perspectiva evoluţiei deficitului bugetar şi a felului în care România va reuşi să îşi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat în relaţia cu Comisia Europeană”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, după ce s-a înregistrat la cinci luni deficitul de 2,33% din PIB, Comisia Europeană a solicitat României ajustarea acestuia.
„Sigur, în momentul în care au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare în luna iunie, Comisia Europeană, văzând că deja avem la cinci luni un deficit bugetar de 2,33% din PIB, s-a autosesizat, a fost prezentă la noi în ţară, dacă vă aduceţi aminte, în luna iulie, când a solicitat în mod expres României ca să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar şi pentru a reintra cu evoluţia deficitului bugetar în limitele asumate în relaţia cu Comisia Europeană”, a spus Marcel Boloş.
Şeful de la Finanţe a subliniat că, în cazul în care nu se reduce acest deficit, riscul este suspendarea fondurilor europene şi creşterea costului finanţărilor.
„La nivelul Comisiei Europene sunt două regulamente în vigoare. Este un regulament pe Politica de Coeziune – este vorba de Regulamentul 1060/2021, unde, la articolul 8, menţionează foarte clar că, atunci când un stat membru este în procedura de deficit bugetar excesiv, Comisia Europeană îşi rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene. De asemenea, cel de-al 2-lea regulament specific Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, la articolul 10, spune că se suspendă şi, desigur, Comisia Europeană chiar poate să taie parţial fondurile alocate statului membru, dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar. Şi mai fac menţiunea, în plus faţă de asta, că procedura noastră de deficit bugetar excesiv era una corectivă. Ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă acest cuvânt, corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, nu avem de ales decât implementarea măsurilor care să ducă spre acest obiectiv de ajustare bugetară. În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene. Şi, desigur, aici, mai este şi un risc colateral, care este generat de finanţatorii instituţionali care, în astfel de momente, îşi cresc costurile finanţărilor, văzând că nu se respectă angajamentele pe care le avem faţă de Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, riscul de suspendare a fondurilor europene, cu cel legat de costul finanţării, pot să ne pună în dificultate pentru ceea ce înseamnă mersul firesc al implementării fondurilor europene”, a adăugat el.
