Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB față de deficitul de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor.
Instituția a prezentat vineri, în ședința de Guvern, o notă privind execuția bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, situația fondurilor europene și a PNRR.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului bugetar cu 1,53 puncte procentuale în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025, a fost însoțită de creșterea investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei.
‘România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă’, a precizat Nazare, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Acesta a subliniat că trebuie anunțat și ceea ce urmează, pentru că ‘nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine’.
‘Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului. De aceea, vom evalua riguros, investiție cu investiție, ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rămas și din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie folosiți cu prioritate acolo unde putem obține rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanțare’, a mai spus el.
Ministrul interimar al Finanțelor a atras atenția că România trebuie continuată consolidarea fiscală în 2027, în condițiile în care ținta de deficit bugetar pentru acest an este de 6,2% din PIB.
‘Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor. Aceasta este și miza reformei pe care o propun pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanțare și să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie și pentru cetățeni’, a afirmat Nazare.
În opinia sa, România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate, ci de investiții finalizate, de reforme care funcționează și de ‘un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanța’.
‘Consolidarea fiscală nu înseamnă să renunțăm la dezvoltare. Înseamnă să renunțăm la risipă, la improvizație și la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să cheltuim bani europeni. Trebuie să construim o Românie care să rămână mai puternică și după ce acești bani se termină’, a mai spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit MF, în primele 9 luni ale anului 2026, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile au înregistrat o creștere cu 1,03 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB.
Veniturile au fost susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA, cât și de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an).
Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie.
‘Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice’, arată ministerul în comunicat.
De asemenea, încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an).
Încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.
Datele MF arată că veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, în creștere cu 2,4% (an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, susțin reprezentanții ministerului.
Totodată, încasările din impozite și taxe pe proprietate au însumat 11,80 miliarde de lei, în creștere cu 29,9% (an/an). Veniturile nefiscale au însumat 37,87 miliarde de lei, consemnând o contracție de 7,9%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 miliarde de lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025). Creșterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accelerării absorbției în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia, au transmis reprezentanții de la Finanțe.
În ceea ce privește cheltuielile totale, acestea au fost în sumă de 600,59 miliarde de lei, în creștere în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, în scădere cu 4,54 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 77,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde de lei, menținându-se la nivelul din aceeași perioadă a anului precedent (+0,04%), ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale au fost de 1,27 miliarde de lei.
Referitor la cheltuielile cu subvențiile, acestea au totalizat 9,53 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,49 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde de lei, în scădere cu 2,43 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. ‘Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților’, susțin reprezentanții ministerului.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,17 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,62 miliarde lei la 107,77 miliarde lei, din care 70,68% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
În ceea ce privește PNRR, România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 miliarde de euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 miliarde euro granturi și 4,32 miliarde euro împrumuturi. Suma include și cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.
MF precizează că mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană și 4,35 miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026.
Decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
