România trebuie să fie în top 10 țări la nivel mondial când vine vorba de inteligență artificială, spune ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan, într-un interviu acordat Income Magazine. Potrivit acestuia, țara noastră va avea cel puțin 30 de servicii ale statului într-o aplicație accesibilă de pe telefon, până în 2026.
Income: Legea privind deepfake s-a întors la comisii, în Parlament, pentru noi consultări. Ce poziție are ministerul în acest sens?
BGI: Am inițiat discuții cu marile companii de tehnologie, care asigură platforma pentru tot ce înseamnă Social Media. Și în acest punct de vedere, spiritul legii este unul foarte bun. Trebuie doar să clarificăm niște detalii tehnice legate de cine se ocupă de anumite zone de control, care sunt procedurile, care sunt termenii în care se aplică aceste regulamente și mai ales modul în care ne aliniem cu tot ce înseamnă legislație europeană, în special cu Digital Service Act, care va intra automat în vigoare în 17 februarie. Noi, ca și țară, încă din 2023, am trecut prin guvern și am transmis către Parlament transpunerea în legislație națională a Digital Service Act, prin care toate drepturile care sunt astăzi conferite de lege fiecărui om în viața fizică se poate să fie conferite fiecărui om și în ecosistemul online. De exemplu, dacă cineva încalcă legea șantajându-ne pe oricare dintre noi, blamându-ne sau ducându-ne într-o zonă care încalcă legea, se poate automat să fie pedepsit și dacă face același lucru și în format online. Conținutul deepfake trebuie să fie mult mai bine filtrat de marile companii de tehnologie, înainte să fie pus online, iar după asta să scădem foarte mult viteza de răspuns la acel conținut care este considerat nereal și care este creat cu inteligență artificială generativă. Vreau să avem același principiu ca și în cazul zonei de criminalitate care are ca termen 60 de minute pentru a fi eliminate de pe platformele de socializare, urmând ca după ce este eliminat să fie filtrat, să fie analizat și dacă întâmplarea face să fie un conținut care reflectă realitatea, să fie pus înapoi.
Este evident că trebuie să ai și o zonă de coerciție. Vă dau un exemplu foarte clar. Suntem în 2024, cu patru runde de alegeri în România, an în care la nivel mondial patru miliarde de oameni o să-și aleagă conducătorii pentru următorii ani. Iar acest fenomen deepfake, care acum poate ne duce în mare parte în o zonă de amuzament, riscă să arunce în aer tot ceea ce înseamnă democrație. Și în acest punct de vedere, cred că e extrem de important ca să avem, pe de-o parte instrumentele prin care ne asigurăm că impactul din partea unor entități sau persoane fizice care cu bună intenție vor să distorsioneze un proces electoral transparent și corect, și pe de altă parte trebuie să găsim și niște pedepse clare.
Income: În ce măsură, în condițiile ultimelor atacuri cibernetice, mă refer aici la ce s-a întâmplat la Camera Deputaților, în spitale și în alte instituții, e nevoie de o actualizare sau înăsprire a legislației?
BGI: În momentul de față avem Legea 58, Legea Securității Cibernetice, din anul 2022. Chiar în urmă cu două săptămâni am actualizat o parte din această legislație pentru a crea un cadru în care, în termen foarte scurt, maxim 48 de ore, orice entitate care este afectată de un atac cibernetic care, la rândul său, poate să pună în pericol infrastructura publică a statului român, trebuie să dea acces instituțiilor statului în acel ecosistem IT. Mai avem o singură actualizare de făcut și acum o avem în circuitul de avizare pentru că aceste noi tehnologii extrem de sofisticate, care nu mai au granițe, ajung să ne oblige să creăm și legislație extrem de actualizată. Din acest punct de vedere vreau să vă spun că acum două săptămâni am actualizat legislația pe Securitate Cibernetică și urmează să o actualizăm încă în aproximativ două săptămâni, pentru că sunt provocări total noi. Securitatea cibernetică nu mai este un lux, ci e o necesitate pentru lumea în care trăim. Zilnic, de la începutul anului 2024, România se confruntă cu o medie de 25.000 până la 50.000 de atacuri cibernetice în fiecare zi. În acest punct de vedere putem să spunem că ele au început să crească ca intensitate după anul 2022, avem o medie anuală de undeva la 10-12% mai mare de la an la an și avem nevoie de capabilități tehnice. Iar cea mai importantă resursă pentru aceste capabilități tehnice o reprezintă cloud-ul guvernamental pe care am reușit, în urma negocierii PNRR-ului cu cei din Comisia Europeană, să dăm o formă tehnică prin care devansăm servicii de cloud din 2026, cât era prevăzut inițial, în 2024. Vorbim de această infrastructură tehnică a statului român, care creează un spațiu comun pentru sutele de baze de date ale României, care le asigură cea mai nouă tehnologie, care le asigură securitate cibernetică de ultima generație și care este evident că protejează o mare parte a infrastructurii critice a României. Este o premieră că am reușit acest lucru, iar în 31 decembrie 2026, când era previzionat să înceapă implementarea cloudului, eu îmi doresc, dacă nu avem sincope, să-l avem total funcțional.
Income: Despre ce investiție este vorba?
BGI: În total, când vorbim despre cloud-ul guvernamental plus platforma de inter-operabilitate, securitate cibernetică, actualizare de softuri pentru următorii 5 ani – vorbim de o sumă totală de 560 de milioane de euro. Avem încă 500 de milioane de euro pentru 5.000 de companii din România care pot să aplice pentru grantul de până la 100.000 de euro în această primăvară. Urmează să fie deschis acest apel pentru a avea o abordare holistică. România nu înseamnă doar stat sau doar privat. România înseamnă acest mix între stat și privat și mă bucur foarte mult că avem o mină de aur în mințile geniale IT-iștilor din România, alături de care doresc să reușim ca, în 4-5 ani, să facem această transformare digitală a administrației din România într-un mod în care alte state au făcut-o în 20 de ani. Ceea ce am început noi în 2023, state precum Estonia, Danemarca, Germania, Portugalia au început acum 20 de ani. Suntem o țară care e pregătită pentru această nouă etapă și avem și oameni foarte, foarte bine pregătiți, mințile de aur ale României în tot segmentul IT. Chiar dacă lucrează pentru companii cu capital românesc sau pentru mari companii mondiale cu sediile în România, alături de ei, putem să construim România digitală, în care nu se mai stă la cozi la ghișee. A patra cauză pentru accidentele rutiere din România este reprezentată de timpul în care oamenii aleargă de la o instituție la alta ca să-și rezolve documentele. Dacă azi trebuie să schimbi buletinul, permisul sau pașaportul, pierzi cel puțin o zi de muncă. Prin aplicația unică, omul va avea mai mult timp pentru el. Va putea să interacționeze cu statul român 24 de ore pe zi, la 12 noaptea, sâmbătă seara, din sufragerie, sau oriunde altundeva.
Income: De când va putea fi operabilă această aplicație unică?
BGI: În momentul de față avem în achiziție publică acest punct unic de contact al statului român cu cetățenii. Din nefericire, suntem în procedură care a fost contestată de către un agent economic, privat. Așteptăm să se finalizeze procedurile de contestație. În calculul pe care l-am stabilit, trebuia ca această aplicație, ceea puțin o variantă demo, să fie gata până la finalul anului 2024 și să ofere servicii. În contextul acestor contestații sper ca să ne putem ține de acest termen, dar depinde de modul în care se vor soluționa. Ne dorim ca această aplicație să dea un lucru foarte simplu. Direct de pe telefon, în directă colaborare cu hub-ul de servicii de la MAI, cu cei de la Ministerul Muncii, să nu trimitem omul pe 10 site-uri sau 10 aplicații când are treabă cu statul român, ci într-o singură aplicație să poți să ai permisul, pașaportul, buletinul, documentele de studii, care în acest an vor avea inclusiv un cod QR, iar, printr-o simplă deschidere a camerei, va putea oricine din toată lumea să scaneze acel cod QR și să scrie explicit că respectiva diplomă a fost emisă de către Ministerul Educației din România, este validă și este corectă. Ca să nu mai avem scandaluri cu diplome false, care ajung într-o țară sau în alta. Dorința mea este să avem primul document care să poată fi digitalizat, încă de la finalul acestui an.
Astăzi, 95% dintre dosarele de pensie ale românilor sunt aduse în format digital. Acum se lucrează la cele 5% care sunt extrem de complexe și vorbim de perioade diferite de muncă, cu legislație diferită în țară sau în afara țării, care urmează să fie cele completate. Când vom avea această aplicație direct pe telefon, fiecare român va putea să vadă cât a contribuit la sistemul de pensii, cât mai trebuie să cotizeze, dacă iese la pensia anticipată, cât va avea pensia în două luni de zile și va putea să facă acest calcul fără să stea să se programeze la un ghișeu la casă de pensii, să piardă timpul până acolo, direct de pe telefon, din câteva clicuri. Acestea sunt foarte puține exemple, ele se duc până undeva la cel puțin 36 de servicii, de la înființarea unei firme care va fi tot acolo, radierea unei firme, certificatul, obținerea unui certificat nou de naștere, inclusiv certificate de deces, inclusiv divorțul și căsătoria să fie programate prin această aplicație unică a statului român. Nu le facem toate din luna februarie 2024, ci începem cu ele, sper eu, de la finalul anului 2024 și până în 2026, sper să ne apropiem de aceste 30 și ceva de servicii publice direct de pe telefon.
Income:Ați extins parteneriatul cu Lockheed Martin. Ce presupune?
BGI: Acest lucru presupune și o finanțare mai mare și extinderea ariei de cercetare pentru inteligență artificială în România, a gigantului american Lockheed Martin, care astăzi e una dintre cele mai mari companii cu expertiză directă în materie de noi tehnologii, AI, Quantum. Vrem ca România să fie în top 10 țări din lume cel puțin pe câteva domenii strategice, cum ar fi AI, cyber, quantum. Unul, două, dacă sunt și mai multe, cu atât mai bine. În septembrie anul trecut am lansat această dezbatere cu universitățile, cu mediul academic, cu industria. Acum suntem în situația în care noi deja am pregătit și am aplicat cu un proiect de 62 de milioane de euro pe care îl finanțăm împreună cu nouă universități din România și după asta împreună cu industria, în care să vedem cum inteligența artificială poate să ducă un plus dezvoltării economice a României.
Income: Aș vrea să discutăm și de Cercetare. Ce proiecte aveți în această zonă?
BGI: Din păcate, cercetarea a fost Cenușăreasa bugetului României în ultimii 34 de ani. Cercetarea nu înseamnă doar bani dați cu dedicație din bugetul de stat, înseamnă foarte mulți bani privați în ecosistemul de Cercetare, înseamnă facilități fiscale pentru companiile care investesc în cercetare, înseamnă proiecte strategice. În acest sens, sunt foarte bucuros să anunț un apel lansat în 31 ianuarie, este cea mai mare alocare pentru un proiect strategic, Centrul de Excelență din România, din ultimii 34 de ani, 320 de milioane de euro pentru ecosistemul de cercetare, la care sunt eligibile atât universitățile, în parteneriat cu instituții, cu institutele noastre de cercetare, cu companii private care au ca obiectiv principal patente care să fie automat integrate în piața economică. Este importantă cercetarea fundamentală, dar trebuie să vedem și ce produce concret pentru societatea în care trăim. Acest format pentru care ne-am inspirat din Israel, din SUA, din Polonia, din Germania, îl aducem în premieră, în România. E ceva așteptat de mai bine 30 de ani și deja am deschis apelul, așteptăm cu mare interes propunerile din partea universităților, a companiilor și a industriei și sperăm că vom da un semnal foarte puternic. Sunt multe de făcut. Dar începem cu pași mărunți și siguri, care vor merge și dincolo de mandatul meu, și care vor da un semnal puternic întregii piețe europene și mondiale. Pentru că am demarat proiecte serioase cu Japonia, Emiratele Arabe, Israel, țările europene dezvoltate. Luăm ce e bun peste tot și aplicăm ce se pliază în România. Lansăm, în această primăvară, primul birou virtual al vreunui guvern din Uniunea Europeană, cel al ministerului nostru, printr-o platformă de inovare a României. Ce înseamnă asta? Înseamnă că cea mai nouă tehnologie de realitate augmentată XR și VR, augmentată și virtuală, va fi adusă în România cu un scop foarte simplu. În baza unui parteneriat pe care l-am încheiat cu o companie cu capitalul românesc, care este lider pe acest segment în Emiratele Arabe Unite, punem tot ce înseamnă inovația din România într-un singur loc. De la proiectele mici ale studenților, ale profesorilor, ale freelancerilor, până la cele ale universităților, ale institutelor, ale companiilor. Toate acestea să poată fi văzute de către investitori din toată lumea, de către potențiali parteneri de cercetare din toată lumea.
În luna martie o să avem varianta demo și test ca să putem să o calibrăm, cel târziu în această vară va fi funcțională.
