Decizia CCR privind neconstituţionalitatea suprataxării firmelor din energie aruncă în aer mecanismul plafonării preţurilor, finanţat de acest impozit suplimentar vărsat la acel fond de solidaritate, a declarat pentru News.ro analistul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, statul român va trebui să plătească firmelor supraimpozitate toţi banii luaţi ilegal, adică aproape 5 miliarde de euro
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională (CCR) a constatat neconstituţionalitatea prevederii din OUG nr.27/2022 care obligă companii ce activează pe piaţa energiei să plătească o contribuţie la aşa-numitul Fond de tranziţie energetică. Judecătorii CCR au considerat că taxa impusă acestora nesocoteşte principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, principiu consacrat de Constituţie.
„Decizia Curţii Constituţionale vine să confirme ceea ce spunem de ani de zile, că mecanismul inventat de autorităţi – supraimpozitarea jucătorilor din energie şi folosirea banilor pentru a compensa plafonările de preţ la energie şi gaze – e o struţo-cămilă economică, absurdă din punct de vedere economic şi ilegală din perspectiva modului în care statul aplică discreţionar taxele pentru mediul de afaceri”, a declarat pentru News.ro Adrian Negrescu.
„Mai mult rău decât bine”
Analistul economic consideră că introducerea supraimpozitării firmelor din energie „a făcut mai mult rău decât bine”, dovadă în acest sens fiind că în alte ţări a fost aplicată numai temporar, iar firmele respective au beneficiat de facilităţi compensatorii, în timp ce în România, „din considerente electorale, s-a mers până în pânzele albe cu plafonările de preţ la energie electrică şi gaze, implicit cu supraimpozitarea, fapt care a sugrumat piaţa energiei”.
„În timp ce în alte ţări preţurile au scăzut, s-au reglat din prisma raportului concurenţei, la noi statul a continuat un mecanism care a produs două efecte negative majore: a impus companiilor româneşti costuri cu energia şi gazele mai mari decât în alte ţări din Europa şi a menţinut preţurile artificial la un nivel foarte ridicat. Iar cea mai bună dovadă o reprezintă declaraţia recentă a ministrului Energiei, care spunea că, odată cu eliminarea plafonărilor, oamenii care consumă mai mult de 250 Kwh vor plăti mai puţin. Logic te întrebi de ce nu renunţă de pe acum la plafonări?”, spune Adrian Negrescu.
Analistul a precizat că decizia CCR trebuie analizată şi trebuie văzută motivaţia, după care se aşteaptă ca „statul să fie nevoit să plătească firmelor supraimpozitate toţi banii luaţi ilegal, adică aproape 5 miliarde de euro”. „Vom vedea dacă vor fi decise şi penalităţi”, a menţionat Adrian Negrescu.
În opinia acestuia, un lucru este sigur, şi anume faptul că statul „va trebui să plătească tuturor celor afectaţi de supraimpozitare banii înapoi pentru că decizia CCR are rol de lege, se aplică tuturor, şi nu doar celor care au atacat la Curte”.
„În plus, decizia CCR aruncă în aer, practic, mecanismul de plafonare a preţurilor la energie, finanţat de acest supraimpozit care se vărsa la fondul de solidaritate. Dacă taxa este ilegală, probabil statul va fi nevoit să renunţe mai repede la plafonări, chiar din primele zile ale anului viitor, pentru că nu va mai avea cu ce să finanţeze acest program absurd de plafonare a preţurilor”, a conchis Adrian Negrescu.
Decizia CCR
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.15 şi cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul declarat neconstituţional este cel care prevede că, începând din 1 septembrie 2022, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro, precum şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică.
”În esenţă, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuţiei la fondul de tranziţie energetică de către anumiţi producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituţie, şi dispoziţiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică şi libera iniţiativă, afectând concurenţa loială şi descurajând producţia de energie din surse regenerabile”, a argumentat CCR.
Anexa 6 din OUG nr.27/2022 declarată ca fiind contrară Constituţiei este documentul prin care Guvernul a stabilit modul de calcul al contribuţiei la Fondul de tranziţie energetică datorate de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate.
