Este posibil ca lumea să nu fie „atât de departe de instrumente de inteligență artificială (AI) potențial înfricoșătoare”, a declarat recent Sam Altman, directorul general al OpenAI, compania care a creat aplicația ChatGPT. Într-un interviu acordat postului ABC News, Altman spune că omenirea trebuie să fie atentă atunci când vine vorba de AI, și mai ales de modul în care e folosită. L-am întrebat pe ChatGPT ce a vrut să spună creatorul său și a răspuns, printre altele, că este vorba despre o multitudine de probleme de etică, printre care și faptul că „o serie de joburi vor fi înlocuite parțial sau total de inteligența artificială”.
Lansarea recentă chatbotului și, în martie 2023, a versiunii sale îmbunătățite GPT-4, a împărțit rapid ringul global al dezbaterii publice în două tabere. Cea „optimistă” susține că instrumentele AI vor genera noi locuri de muncă, în timp ce tabăra „pesimistă” avertizează că acești algoritmi vor prelua într-un viitor destul de apropiat joburile unor experți cu înaltă calificare din domenii care presupun ani de studiu – matematică, IT&C, medicină, marketing, educație și chiar în cel juridic. Aceasta în condițiile în care costurile antrenării unui algoritm de tip „machine learning” (învățare automată”) scad extrem de rapid, atât în termeni de investiție financiară, cât și în termeni de investiție de timp și efort. Pe scurt, resursa non-umană ar putea concura neloial resursa umană într-un viitor mai apropiat decât ne-am imagina.
Experții prezenți la Reuniunea Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, din ianuarie, estimează că cel puțin 1 miliard de locuri de muncă sunt susceptibile de a fi transformate radical de tehnologie în următorul deceniu. Iar întrebarea cheie la care ar trebui să răspundă comunitatea mondială este: Ce intervenții critice sunt necesare pentru a susține furnizarea de competențe, locuri de muncă și educație tehnologică pentru 1 miliard de oameni până în 2030?
ChatGPT de la OpenAI, Bard de la Google și Sydney de la Microsoft sunt algoritmi bazați pe machine learning. În linii mari, aceștia preiau cantități uriașe de date, caută modele în ele și devin din ce în ce mai buni la generarea de rezultate probabile statistic – cum ar fi limbajul și gândirea aparent umane. Aceste programe au fost salutate ca fiind primele dezvoltări care extind capacitățile de analiză ale inteligenței artificială pe baze de date uriașe. ChatGPT și alte programe similare sunt, prin proiectare, nelimitate în ceea ce pot „învăța” (memorare și agregare).
OpenAI susține că GPT-4 depășește în termeni de performanță 90% dintre juriștii care susțin examenul la Barou pentru a deveni avocați, 99% dintre studenții care concurează la Olimpiada internațională de biologie și 80% dintre cei care dau examene la matematică, statistică, macroeconomie, fizică sau istorie. De fapt, GPT-4 obține scoruri comparabile cu cele ale unui student foarte bine pregătit pentru cel puțin 34 de teste diferite de abilități în diferite domenii care presupun pregătire universitară.
„GPT-4 prezintă performanțe la nivel uman la majoritatea acestor examene profesionale și academice”, spune OpenAI.
În ultimii cinci ani, Forumul Economic Mondial a monitorizat această schimbare către ”munca viitorului”, identificând potențialul creșterii ratei șomajului din cauza automatizării tehnologiei, împreună cu strategii pentru a facilita tranziția de la profesii în declin, către cele emergente. În centrul ultimului raport, din 2020, este sondajul ”Viitorul Muncii”, o unealtă unică prin care se analizează trendurile pe termen lung și impactul adopției noilor tehnologii pe piața muncii. Informațiile subliniate în capitolul următor, urmărește rata adopției noilor tehnologii de către companii, împreună cu schimbarea calificărilor cerute de angajatori. Informațiile din sondajul ”Viitorul Muncii”, indică faptul că firmele se așteaptă încă de acum doi ani de zile să-și restructureze forța de muncă din cauza noilor tehnologii.
Calificările de top pe care angajatorii le consideră importante în perioada următoare, includ gândirea critică și analiza, capacitatea de a rezolva probleme, precum și capacități de management propriu ca, de exemplu, abilitatea de a învăța rapid, reziliența, toleranța foarte ridicată la stres și flexibilitatea. În medie, companiile estimează că cel puțin 40% din angajați vor necesita pregătire nouă de 6 luni sau mai puțin, iar 94% din liderii industriei spun că se așteaptă ca angajații lor să învețe din mers, o creștere uriașă de la 65% în 2018.
Companiile participante la studiu, indică mai ales că doresc să își modifice componența lanțului valoric (55%), să introducă mai multă automatizare și să reducă numărul de angajați (43%), sau să iși extindă forța de muncă datorită integrării tehnologiei (34%) și să își extindă dependența de subcontractori și muncă specializată (41%).
În 2023, la Reuniunea Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, din ianuarie, problematica dinamicii dintre angajatori și angajați este reluată, iar principala concluzie este că tehnologia a avansat mai repede decât se estima în 2020.
„Descoperirile recente în învățarea automată înseamnă că sarcinile cognitive din ce în ce mai complexe și producția creativă pot fi automatizate. Ce înseamnă pentru viitorul muncii?” – întreabă experții prezenți la Davos.
„Există întotdeauna un val de îngrijorare și teamă cu privire la pierderea locurilor de muncă și dacă va exista sau nu șomaj în masă. De fapt, șomajul este la un nivel record în acest moment. Ceea ce face AI este să schimbe modul în care lucrăm. Un lucru pe care îl facem la Stanford este să ținem oamenii la curent cu aceste evoluții”, explică Erik Brynjolfsson, Jerry Yang și Akiko Yamazaki, Director, Digital Economy Lab, Universitatea Stanford
Inteligența artificială poate crea o societate mai echitabilă, însă doar dacă este folosită corect, iar recalificarea este cea mai importantă parte a acestui lucru, spune și Mihir Shukla, co-fondator și CEO la Automation Anywhere Inc.
Companiile care întârzie adoptarea AI vor fi devansate de competiție
Acum, în martie 2023, noua versiune a GPT vine la doar câteva zile după un raport al companiei de marketing IDC, care arată că în 2023 cheltuielile la nivel mondial pentru sistemele bazate pe inteligența artificială vor atinge 154 de miliarde de dolari, în creștere cu 27% față de anul trecut. Aceste cheltuieli vor crește cu 27% pe an, spune IDC, și vor depăși 300 de miliarde de dolari în 2026.
„Companiile care întârzie să adopte AI vor rămâne în urmă – mari și mici. AI va fi utilizată de companii pentru a crește performanțele umane, pentru a automatiza sarcini repetitive, a oferi recomandări personalizate și pentru a lua decizii cu viteză și acuratețe analizând baze pe date”, spune analistul IDC Mike Glennon, citat de Forbes.
Potrivit IDC, industriile care vor beneficia cel mai mult de AI în viitorul apropiat vor fi cele bancare, de retail, servicii, producție și multe altele.
Șeful OpenAI: Algoritmii AI ar putea fi utilizați „pentru dezinformare la scară largă”
Însă dincolo de scena publică, experții în etică pun problema discrepanței enorme între rapiditatea cu care avansează algoritmii care automatizează taskuri în domenii sensibile de influențare a maselor, cum ar fi marketingul sau campaniile electorale, și lentoarea reglementărilor în domeniu.
„Sunt foarte îngrijorat că aceste modele ar putea fi utilizate pentru dezinformarea la scară largă, ar putea fi folosite pentru atacuri cibernetice”, a declarat creatorul chatbot-ului.
„Reglementarea va fi esențială și va dura timp pentru a ne da seama (n.r. cu privire la modul de elaborare a reglementărilor). Deși instrumentele AI din generația actuală nu sunt foarte înfricoșătoare, cred că nu suntem atât de departe de cele potențial înfricoșătoare”, a adăugat Sam Altman în interviul acordat zilele trecute ABC News.
Și iată ce spune și creația sa, ChatGPT.
„Una dintre principalele probleme de etică asociate cu IA este aceea a responsabilității. Cu toate că sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate pentru a fi autonome, acestea pot fi programate să ia decizii care pot avea consecințe negative asupra oamenilor și mediului înconjurător. Prin urmare, este necesar să se stabilească cine este responsabil pentru consecințele acțiunilor sistemelor de inteligență artificială.
O altă problemă importantă de etică este aceea a transparenței. Sistemele de inteligență artificială pot fi foarte complexe și, prin urmare, este posibil să nu fie ușor de înțeles cum funcționează. Acest lucru poate face dificilă explicarea modului în care se iau anumite decizii sau determinarea în mod clar a motivelor pentru care se iau aceste decizii.
În ceea ce privește piața muncii, o serie de joburi vor fi înlocuite parțial sau total de inteligența artificială. Printre acestea se numără munca în domenii precum telemarketing-ul, asistența medicală, contabilitatea și analiza datelor. Cu toate acestea, este important să se sublinieze faptul că IA nu va putea înlocui niciodată complet abilitățile umane, cum ar fi empatia, creativitatea și abilitățile de comunicare.
De asemenea, există preocupări cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în sistemul de justiție penală. Algoritmii pot fi antrenați pe baza unor date care pot fi discriminatorii sau pot fi afectați de prejudecăți, ceea ce poate duce la decizii injuste” – descrie chatbotul îngrijorările la nivel global ridicate de avansul extrem de rapid al algoritmilor bazați pe machine learning.
