Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a subliniat vineri necesitatea unei abordări unitare și ambițioase pentru viitorul politicii de coeziune în intervenția sa finală la conferința la nivel înalt ‘Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă’, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
‘Am demonstrat astăzi că Europa are energia și voința de a construi o Politică de Coeziune adaptată provocărilor unui deceniu marcat de transformări profunde. România pledează pentru o coeziune care nu doar reduce decalaje, ci generează valoare economică, inovație și reziliență în toate regiunile Uniunii. Viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât predictibilitate, cât și flexibilitate – iar conferința de la București arată clar că există consens privind această direcție. Este un moment în care Europa poate dovedi că solidaritatea și competitivitatea nu sunt opuse, ci complementare. Iar România este pregătită să fie una dintre vocile ferme în acest sens’, a declarat Dragoș Pîslaru, citat într-un comunicat al MIPE.
Concluziile conferinței au evidențiat consensul larg asupra necesității unei Politici de Coeziune puternice, orientate spre rezultate și adaptată noilor realități economice, sociale și geopolitice ale Uniunii. Participanții au subliniat că, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, coeziunea trebuie să rămână fundamentul solidarității europene, dar și un instrument capabil să stimuleze competitivitatea, capacitatea de inovare și tranziția către o economie verde și digitală. S-a desprins clar ideea că viitorul ‘Fond Unic’ și noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarității și să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investițiilor pe termen lung.
De asemenea, oficialii europeni și naționali au convenit că simplificarea procedurilor și creșterea proporționalității sunt condiții esențiale pentru creșterea eficienței, în timp ce rezultatele vizibile și măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâștigării încrederii cetățenilor în valoarea adăugată a investițiilor europene. În plus, conferința a confirmat că politica de coeziune trebuie să își păstreze capacitatea unică de a conecta obiectivele de competitivitate cu cele de convergență, într-un context marcat de necesitatea consolidării rezilienței, a securității și a pregătirii pentru o Uniune extinsă. Totodată, politica de coeziune trebuie să rămână deschisă pentru regiuni și către regiuni. Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri trebuie întărite în următoarea perioadă pentru a răspunde adecvat nevoilor fiecărui nivel de intervenție.
Prin dezbaterile purtate, evenimentul de la București a creat cadrul necesar pentru o contribuție substanțială a statelor membre înaintea rundelor decisive de negocieri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. România a reafirmat, astfel, rolul său activ și constructiv în definirea viitorului politicii care rămâne principalul pilon de investiții pe termen lung al Uniunii Europene.
Conferința ‘Cohesion 2027+’ se înscrie în linia demersurilor inițiate de România încă din 2024 în cadrul Grupului ‘Prietenii Coeziunii’, prin care statele membre au promovat poziții comune pentru consolidarea unei Politici de Coeziune moderne, eficiente și capabile să reducă decalajele regionale, sprijinind totodată competitivitatea și reziliența Uniunii.
Comisia Europeană a prezentat, în 16 iulie și 3 septembrie 2025, pachetele de propuneri legislative și non-legislative privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, propunând un buget total de 1.984,894 miliarde euro (prețuri curente). La acestea se adaugă propunerea privind noile resurse proprii, menită să asigure finanțarea adecvată a priorităților din următorul buget european.
