Actualitate

Putin ameninţă Europa: „În special în ţările mai mici trebuie să se gândească cu ce se joacă”

Foto: iStock

Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa, spunând că membrii NATO se joacă cu focul atunci când propun ca Ucrainei să i se permită să folosească armele occidentale pentru a lovi în interiorul teritoriului Rusiei, ceea ce, a avertizat el, ar putea declanşa un conflict global în care ar putea fi folosite armele nucleare, relatează AFP şi Reuters.

„În Europa, în special în ţările mai mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că, foarte adesea, sunt state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă”, a declarat Vladimir Putin într-o discuţie purtată cu jurnaliştii în Uzbekistan. „Acesta este un factor serios pe care trebuie să îl aibă în vedere înainte de a vorbi despre o lovitură în profunzime asupra teritoriului rusesc”, a punctat el, făcând aparent aluzie la ţările baltice.

Liderul de la Kremlin a reproşat aliaţilor Ucrainei că au ignorat avertismentele Moscovei cu privire la loviturile ucrainene pe teritoriul rusesc. El susţine că tocmi acest lucru a dus la deschiderea unui nou front, spre Harkov, pentru a crea ceea ce Rusia numeşte o „zonă tampon”.

Ucraina vrea să poată folosi armele furnizate de Occident împotriva unor ţinte de pe teritoriul rusesc, dar această chestiune îi divizează pe susţinătorii Kievului. Italia şi Germania se tem de o escaladare, cu teama subiacentă că Vladimir Putin ar putea folosi arme nucleare, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că actualele restricţii „leagă mâinile la spate ucrainenilor”, pe fondul avansului Rusiei în estul Ucrainei.

La mai bine de doi ani de la declanşarea celui mai sângeros război terestru din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, Putin vorbeşte tot mai des despre riscul unui conflict global mult mai amplu, în timp ce Occidentul se gândeşte ce să facă în legătură cu avansarea trupelor ruseşti în Ucraina, notează Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat recent pentru The Economist că membrii alianţei ar trebui să permită Ucrainei să lovească ţinte de pe teritoriul Rusiei cu arme occidentale, un punct de vedere susţinut de unii membri NATO, dar nu şi de Statele Unite.

„Escaladarea constantă poate duce la consecinţe grave”, a declarat Putin reporterilor la Taşkent. „Dacă aceste consecinţe grave apar în Europa, cum se vor comporta Statele Unite, ţinând cont de paritatea noastră în domeniul armelor strategice? Este greu de spus – vor ei un conflict global?” – a întrebat retoric Putin.

Liderul de la Kremlin a arătat că loviturile ucrainene asupra Rusiei cu arme cu rază lungă de acţiune au nevoie de sprijin occidental – prin sateliţi, informaţii şi ajutor militar – deci Occidentul ar fi direct implicat.

El a mai spus, pe de altă parte, că trimiterea de trupe franceze în Ucraina ar fi un pas spre un conflict global.

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanşat cea mai gravă prăbuşire a relaţiilor Moscovei cu Occidentul din ultimii 60 de ani, iar criza escaladează în ceea ce diplomaţii spun că este cea mai periculoasă fază a sa de până acum. Invazia a provocat moartea a zeci de mii de civili ucraineni, a determinat milioane de oameni să fugă în străinătate şi a redus la ruine cartiere şi oraşe întregi.

Rusia, care controlează 18% din Ucraina, avansează şi a deschis un nou front în regiunea Harkov, declanşând o dezbatere în Occident cu privire la ceea ce mai poate face după ce a oferit Kievului sute de miliarde de dolari în ajutoare, arme şi informaţii.

Liderii occidentali şi Ucraina au minimalizat avertismentele Rusiei cu privire la riscul unui război mai amplu care să implice Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume, şi NATO, cea mai puternică alianţă militară din lume, condusă de Statele Unite.

Ucraina spune că ar trebui să poată lovi în spatele liniilor ruseşti, inclusiv împotriva teritoriului suveran rusesc, pentru a riposta. Dar oficialii ruşi spun că răbdarea Moscovei se epuizează după repetatele atacuri ucrainene împotriva oraşelor ruseşti, a rafinăriilor de petrol şi, în ultimele zile, chiar împotriva unor elemente ale sistemului său de avertizare timpurie nucleară.

Cele mai recente știri

To Top