Problema consumului de droguri de către tineri a revenit pe agenda publică, după accidentul din 2 Mai, când un tânăr de 19 ani drogat aflat la volan a ucis doi tineri într-un accident care a șocat întreaga țară. După finalizarea anchetei privind această tragedie, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a declarat că va analiza posibilitatea de a-i testa antidrog pe elevii care manifestă un comportament caracteristic consumului de droguri. Testarea ar urma să fie făcută în școli, de către personal medical, cu acordul părinților.
Totuși, ar fi o naivitate să credem că simpla testare în școli și depistare a adolescenților consumatori de droguri va rezolva adevărata problemă. Dacă unii români încă se șochează la gândul că sunt elevi care se droghează, mulți părinți, profesori și psihologi știu că fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor a scăpat de sub control. Potrivit datelor cuprinse de Agenția Națională Antidrog (ANA) în Raportul Național privind situația drogurilor 2022, 16,9% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții. 10% dintre ei au consumat în ultimul an, iar 6,6% – în ultima lună.
Este nevoie de acțiuni de informare? Numai în primul semestru al acestui an, angajații centrelor ANA din țară au transmis informații privind prevenirea consumului de droguri către mai mult de 300.000 de persoane, dintre care 162.000 de elevi, 9.625 cadre didactice și 8.600 de părinți. Tinerii care se droghează cunosc informațiile, însă continuă să consume aceste substanțe. Dependența este legată mai puțin de deciziile raționale și mai mult de dezechilibrele emoționale și de efectele rapide pe care drogurile le produc în corp.
Dacă se limitează la controale în școli, decizia autorităților, în ciuda intenției sale bune de a reduce consumul de droguri în rândul tinerilor, ar putea avea exact efectul opus. Tinerii depistați pozitivi ar putea fi judecați, respinși și izolați de colegii lor, ceea ce ar duce la o suferință și mai mare a acestor tineri vulnerabili la felul în care sunt tratați de grupul de colegi. Ceea ce i-ar împinge înapoi spre droguri și spre depresie. Pentru ca măsurile statului să fie cu adevărat eficiente, este nevoie urgentă de o intervenție masivă pe aceste patru planuri: În școli – tinerii consumatori de substanțe interzise au nevoie să fie ajutați de consilieri și psihologi să-și redobândească încrederea în sine, stima de sine și au nevoie de suport psiho-emoțional specializat pentru a ieși din dependență. În familii – este nevoie ca părinții să se informeze despre nevoile psiho-emoționale reale ale adolescenților și să-și susțină copiii să traverseze adolescența cu cât mai mult echilibru și liniște interioară. În comunitățile de tineri – prin transmiterea unor mesaje care susțin stilul de viață sănătos, exprimarea prin sport, artă, activități creative și interesante, astfel încât să se contureze ideea că nu ești „cool” atunci când ești „high” la un festival, ci când trăiești o viață cu sens, când creezi ceva valoros, contribuind la binele acestei lumi. În societate – descoperirea dealerilor de droguri și limitarea accesului la substanțele interzise.
Până atunci, decizia testării din școli împotriva drogurilor se încadrează perfect în linia de măsuri pe care statul le ia doar de ochii lumii, la presiunea opiniei publice și doar ca să încerce să salveze aparențele implicării.
