România, după aderare, a gestionat 106 miliarde de euro în total, din care 71 de miliarde de euro au fost avantajul nostru net, sumele fiind folosite pentru dezvoltarea țării, a declarat, miercuri, vicepremierul Tanczos Barna, la un eveniment.
‘Una dintre cele mai mari provocări pentru România, nu doar pentru viitor, și în trecut, a fost provocarea privind fondurile europene. Și sunt foarte multe mituri, sunt foarte multe legende care câteodată trebuie demontate, pentru că pe programarea precedentă noi avem o absorbție de 98,1%. Deci este un lucru foarte important, chiar dacă am picat în extrema cealaltă, am contractat de n-am mai putut și avem o supracontractare uriașă de fiecare dată. Pentru a avea o performanță de 100%, noi trebuie să avem o contractare de 150-200%. Acele contracte rămân în spinarea statului și sunt una dintre problemele care generează deficitul și nevoia de finanțare în momentul de față. (…) Noi, după aderare, am gestionat 106 miliarde de euro în total, din care 71 de miliarde sunt avantajul net al României, adică 35 de miliarde au fost contribuția României la bugetul Unii Europene și 71 de miliarde au fost venitul net al nostru pentru dezvoltarea țării. Nu pot concepe altfel dezvoltarea României decât prin aceste fonduri structurale, sau fondurile pentru Politica Agricolă Comună, altfel România n-ar avea nicio șansă în această competiție acerbă, pe plan continental sau pe plan mondial’, a afirmat vicepremierul.
Tanczos Barna a apreciat că și în perioada curentă de programare România se va apropia de o absorbție de 100%, deși proiectele pe programele regionale au demarat ‘un pic mai greu’.
‘Mai departe, avem nevoie de o accelerare a absorbției. Anul acesta, față de anul trecut, deja suntem undeva cu 50% peste absorbția de anul trecut, proiectele au început un pic mai greu în cadrul programelor regionale, dar și acolo o să prindă viteză și sunt convins că și în această perioadă de programare vom ajunge la o absorbție care se va apropia de 100%’, consideră demnitarul.
În ceea ce privește bugetul pentru exercițiul financiar 2028 – 2034, Tanczos Barna a salutat modificările recente privind reforma Politicii Agricole Comune, în opinia sa ‘cel puțin 10% pentru dezvoltare rurală, agricultură, industrie alimentară’ fiind ‘un câștig uriaș’.
‘În programul nou, din păcate, propunerea inițială a fost practic inacceptabilă pentru România și ați văzut probabil și dumneavoastră reacția și a Parlamentului European și a statelor membre la propunerea Comisiei (…) Asta este, suntem într-o dispută destul de dură cu Comisia, pentru că această abordare ne-ar fi dezavantajat foarte mult. Ar fi dezavantajat un sector extrem de important, sectorul de dezvoltare rurală, agricultură și industrie alimentară. Nu am fi reușit să rămânem competitivi dacă lucrurile nu s-ar fi schimbat alaltăieri sau acum trei zile, duminică, atunci când Comisia a venit cu practic o propunere nouă, cu foarte multe concesii și foarte multe schimbări. Noul format înseamnă cel puțin 10% pentru dezvoltare rurală, agricultură, industrie alimentară. Este un câștig uriaș, pentru că noi suntem cu un handicap an de an de dezvoltare rurală. S-a vorbit adineauri și de comunitățile care rămân în urmă – și prăpastia devine din ce în ce mai mare între orașele care sunt poli de putere, de dezvoltare, sunt locomotive și zonele, județele, localitățile care rămân în urmă’, a precizat acesta.
Vicepremierul consideră că în momentul de față programul ‘arată mult mai bine, sunt perspective de schimbare și o să vină probabil și în runda a doua de discuții, de negocieri între Comisie și Parlamentul European, și alte elemente care vor avantaja România’.
‘România este interesată ca acest fond de 60 de miliarde de euro să fie într-o structură suficient de flexibilă, ca să putem direcționa fondurile pe sectoarele prioritare și strategice pentru țară. În același timp, celălalt fond de competitivitate, care se va accesa direct de la Comisia Europeană, trebuie să țină cont de acel handicap al statelor membre care încă nu au reușit să se ridice, de exemplu, din punct de vedere PIB per capita, din punct de vedere eficiență, din punct de vedere productivitate, la nivelul Germaniei, Franței, Italiei, Spaniei și trebuie să avem un avantaj în această privință. Altfel, o competiție dură, acerbă, care se focusează strict pe eficiență, pe productivitate, pe capacitatea companiilor din, nu știu, Germania, Danemarca, Olanda ne va dezavantaja foarte mult. Deci, avem nevoie de o discriminare pozitivă, dacă pot să spun așa, într-un mediu concurențial, în această competiție pentru cele aproape 400 de miliarde de euro, care rămân în fonduri de competitivitate după ce se reduc sumele pentru apărare și celelalte elemente’, a adăugat el.
Clubul Fermierilor Români a transmis, recent, că se opune propunerii Comisiei Europene din 16 iulie și ‘concesiilor minimaliste’ anunțate pe 9 noiembrie de către președinta Ursula von der Leyen privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034 pe motiv că este pus în pericol viitorul agriculturii românești și europene prin reduceri bugetare drastice și prin subminarea autonomiei PAC.
‘În luna iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat o propunere de restructurare fundamentală a bugetului Uniunii Europene, inspirată din arhitectura Fondului de Redresare și Reziliență post-COVID. Această reformă propune integrarea Politicii Agricole Comune în fondul unic NRPP (Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat), cu un buget total de 865 miliarde euro pentru perioada 2028-2034. Din această sumă, PAC ar primi doar 293,7 miliarde euro, reprezentând o reducere dramatică de 17,6% față de cadrul financiar actual 2021-2027. În termeni reali, ajustați la inflație, reducerea ar atinge 38% comparativ cu nivelul din 2020. Conform analizei realizate de organizația europeană Farm Europe, pe a cărei poziție ne-am aliniat, impactul acestei reduceri asupra statelor membre este devastator’, susțin fermierii români, într-un comunicat remis AGERPRES.
Potrivit acestora, pentru a menține bugetul PAC la nivelul actual, Danemarca, Irlanda și Austria ar trebui să mobilizeze peste 75% din resursele NRP disponibile după deducerea componentelor pentru climă socială și frontiere. Franța, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Luxemburg ar necesita aproximativ 50% din resursele rămase, în timp ce Italia, Spania, Belgia și Germania ar trebui să redirecționeze între 18% și 35% din fondurile lor NRP.
Pentru România, deși procentul necesar ar fi mai mic – aproximativ 6% – alocarea de bază este insuficientă față de nevoile reale ale sectorului agricol românesc.
În acest context, Clubul Fermierilor Români a solicitat Comisiei Europene să reconsidere radical această propunere.
