„El e dur și rigid, ea e empatică și deschisă. Pe el nu l-am văzut niciodată zâmbind, ea e plină de voie bună. Dacă nu i-ai vedea unul lângă altul, nu ai zice că sunt tată și fiică”, m-a pus în temă, înainte de o vizită la Transavia, un prieten din lumea businessului care îi știa destul de bine pe Ioan și Theodora Popa. Au trecut mulți ani de atunci, dar și acum țin minte că ea a fost exact ca în descriere. Pe de altă parte, la Ioan Popa nu am simțit acea duritate pentru care este recunoscut în mediul de business, ba chiar l-am văzut schițând un zâmbet.
Pe urmele tatălui: aceleași obiective, aceeași strategie, un alt stil
Atunci, Theodora Popa era în primii ani ei ani de Transavia, când încă mai învăța specificul fiecărei bucăți dintr-un business extrem de complex. Astăzi, ea este al doilea om din companie, ocupând funcția de vicepreședinte, adică o poziție care vine la pachet cu putere de decizie, dar și cu o imensă responsabilitate. Asta însă nu pare să o fi schimbat: am văzut-o și acum la fel cum mi-o aminteam. Totuși, lucrurile se schimbă un pic când vorbește de companie – devine serioasă și își alege cuvintele cu grijă. Este normal, grupul Transavia, de mult timp liderul pieței locale de carne de pui, a ajuns la afaceri de circa un miliard de lei, iar cea mai mică eroare, chiar și în comunicare, poate să coste. Iar membrii familiei Popa știu foarte bine de ce efort a fost nevoie pentru a construi un business de o asemenea anvergură, așa că nu-și permit luxul de a face greșeli.
Culisele unei dezvoltări spectaculoase
Businessul Transavia arată, pe scurt, așa: 30 ferme de creștere a păsărilor, patru ferme de producție vegetală, o fabrică de nutrețuri combinate, trei abatoare de ultimă generație și o mare fabrică de procesare a cărnii. Pentru a avea o imagine mai clară asupra dimensiunii afacerii, trebuie menționat că în fermele Transavia, localizate în opt județe, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Care a fost secretul succesului? „Cel mai important atu, din punctul meu de vedere, este faptul că suntem singura companie din România 100% integrată vertical din industrie. Cred că este unul dintre avantajele majore pe care noi le avem față de alți jucători. Integralitatea businessului te face să fii mai puțin dependent de alții și îți maximizează profitul, pentru că îți rămân ție banii din absolut toate verigile pe care tu le controlezi”, oferă o explicație Theodora Popa.
În plus, strategia companiei a fost, încă de la înființare, să investească masiv în dezvoltare și să folosească doar fonduri proprii. Astfel, anul trecut s-au extins operațiunile în partea de vest a țării și au fost demarate investiții impresionante în energie verde. „În ultimul deceniu am investit din surse proprii peste 250 de milioane de euro în dezvoltare sustenabilă, extinderea operațiunilor, modernizarea și partea de retehnologizare în toate facilitățile noastre de producție”, face o rapidă retrospectivă vicepreședinta Transavia. Energia verde, noua prioritate de investiții a companiei, nu este văzută strict din perspectiva profitabilității, ci urmărește și principiile de sustenabilitate.
Astfel, pe lângă predictibilitate și un control bun al prețurilor, se urmăresc și valori ale companiei precum protecția mediului și reciclarea. „Am început cea mai mare investiție în energie verde din sectorul alimentar din România, susținută integral din fonduri proprii. În acest an, când o vom finaliza, se va ridica la aproximativ 35 de milioane de euro. Practic, la toate unitățile de producție pe care noi le avem, montăm panouri solare astfel încât să ne producem o mare parte din energia de care avem nevoie, spre 100%, cu siguranță peste 80%”, spune Theodora Popa.
Mulți ar crede că această strategie are o strânsă legătură cu criza de pe piața energiei, cele mai multe afaceri din industrie având mult de pierdut din cauza creșterii prețurilor la gaze și electricitate. Nu este și cazul Transavia, modelul de business gândit de Ioan Popa eliminând riscul de fluctuații sau crize ale furnizorilor. Ba, mai mult, nici pandemia nu a pus probleme serioase. „A fost singurul an din istoria companiei în care am stagnat și nu am crescut, dar ne-am revenit vertiginos anul trecut, care a fost unul dintre cei mai buni ani din istoria companiei, pentru că am avut grijă în 2021 să ne securizăm contractele pentru 2022. De exemplu, la energie, când prețurile explodaseră, noi aveam contracte cu un an înainte. Prețurile au fost plafonate de guvern, dar erau plafonate la un nivel mai sus față de prețul pe care noi îl aveam și atunci am avut un oarecare avantaj. Un alt exemplu ar fi faptul că, datorită situației financiare bune, ne achiziționăm soia în momentul în care noi considerăm că are un preț bun și oportun pe bursă pentru întregul an”, explică vicepreședinta Transavia secretul profitabilității companiei.
Puiul românesc a ajuns și în Congo
Aproximativ 30% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în aproape 30 de state europene, de pe continentul african, din zona Mării Mediterane și a CSI. Astfel, pe lângă state precum Franța, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Italia sau Cehia, puiul produs de Transavia ajunge și în destinații exotice precum… Congo. Compania își permite o asemenea deschidere datorită avantajelor competitive: existența unui business integrat care garantează prețuri de producție bune și un valoros portofoliu de branduri, în care se regăsesc nume precum Fragedo, Libertan și Papane.
Datorită filosofiei de business, sectorul agricol este extrem de important în ecuația succesului Transavia. În prezent, compania cultivă anual undeva la 10.000 de hectare de teren, dar se pregătește și de noi achiziții. Pe lângă noi suprafețe agricole, familia Popa se gândește și la extindere prin preluarea altor jucători de pe piața de profil, strategie pentru care Transavia este deja cunoscută în businessul românesc.
Lungul drum spre business
Astăzi, Transavia este un business uriaș, bine așezat în piață și care are forța de a fructifica toate oportunitățile. Lucrurile însă nu au stat întotdeauna așa. Clădită de la zero, afacerea a trecut prin perioade tulburi și a rezistat datorită sacrificiului familiei. Ioan Popa muncea enorm să pună pe picioare compania, dar acest lucru a însemnat mai puțin timp alocat familiei. De aceea, Theodora Popa își amintește că cele mai fericite zile erau cele din weekend, când tatăl o lua cu el prin ferme și prin birouri. „Eram foarte, foarte fascinată, poate și datorită faptului că îmi petreceam extrem de puțin timp cu el. Fiind anii în care el a clădit compania, stătea foarte puțin acasă, erau zile din săptămână când nu-l vedeam deloc”, explică vicepreședinta Transavia.
Își mai aduce aminte că îl imita când era mică, diversele particularități ale businessului fiind trecute prin ochii de copil și replicate. De exemplu, ajunsese să comande, vorbind cu interlocutori imaginari la telefonul ei de jucărie, furaje pentru pui. „Îmi doream de atunci să lucrez alături de el, indiferent indiferent în ce business va lucra sau ce va face”, este ea sigură. Anii au trecut, iar convingerea ei a rămas neschimbată. Asta deși tatăl i-a sugerat să aleagă o altă carieră. „Încerca să mă ducă la drept, avea impresia că mi s-ar potrivi. Atunci a fost unul dintre puținele momente când am zis nu, așa fac, așa vreau eu: merg la științe economice”, este sinceră Theodora Popa.
După facultate, a urmat și un master în management. Totuși, cele mai importante cunoștințe le-a dobândit în străinătate. În urmă cu un deceniu, a urmat cursurile școlii elvețiene de afaceri IMD, specializată în pregătirea celor ce urmează să preia de la familie mari afaceri. „Am învățat acolo foarte multe lucruri practice, spre deosebire de teoriile pe care le învățam aici, în România. Ne dădeau, de exemplu, studii de caz recente, din anul respectiv, care s-au întâmplat între companii foarte mari la nivel global, ne puneau în fața faptului împlinit, ne dădeau studiul de caz și noi trebuia să venim cu o rezolvare și apoi, la final, ne ziceau ce s-a întâmplat”, spune Theodora Popa, care fascinată de nivelul învățământului de top a urmat și alte programe de „executive education” la universități faimoase din lume, precum Harvard sau Oxford. Tot ceea ce a învățat a încercat să aplice la Transavia, unde a ajuns fără a fi forțată sau măcar îndemnată de tatăl ei. Totuși, el i-a zis un lucru: că e important să facă ceea ce îi place, pentru că doar atunci va reuși. Iar ei, de mică, i-a plăcut businessul Transavia. „Dacă ai oportunitatea asta, să te naști într-o familie care a reușit să construiască ceva, mi s-ar părea absurd să lucrez pentru altcineva și să nu încerc să mă dedic aici și să-mi aduc contribuția și cunoștințele pentru afacerea familiei”, explică ea.
Deși este implicată 100% în businessul de familie, Theodora Popa nu rămâne blocată în businessul din industria alimentară. În nume propriu, a investit în zone pe care tatăl ei le respinge automat, cum ar fi bursa. De asemenea, ea este unul dintre acționarii Roca, alături de antreprenori de calibru, precum fraţii Pavăl sau Dan Şucu. Este vorba despre un fond de investiții care și-a propus să facă diferența în economia românească. De curând, acesta a atras 20 de milioane de euro de la investitori, bani care vor fi folosiţi pentru consolidarea portofoliului.
Lecții de afaceri
Și în investițiile proprii, Theodora Popa aplică câteva reguli pe care le-a deprins la Transavia. Astfel, trebuie să faci ce-ți place și e important să păstrezi ce ai astăzi și să te străduiești să ai mai mult mâine. De asemenea, nu trebuie să-ți dezamăgești colaboratorii, prietenii și, mai ales, angajați. De altfel, se mândrește antreprenoarea, în întreaga istorie a companiei nu s-a întârziat nici măcar o zi salariul. În ceea ce privește echilibrul între viața personală și business, recunoaște că acum îi este mai greu ca niciodată, fiind pusă în situația să împace responsabilitățile din companie cu rolul de mamă. Spune că încearcă să-l ia pe cel mic pe unde are treabă pentru a-i oferi, de la o vârstă foarte fragedă, un model și să-i insufle ideea că va trebui să aducă și el plus valoare. Pentru ea a funcționat, iar asta se vede imediat. Am întrebat-o pe Theodora Popa dacă îl percepe pe tatăl ei așa cum este acesta văzut în mediul de business: un om serios și strict. Deși recunoaște că este strict și cu ea, are capacitatea să vadă și imaginea de ansamblu. „Cred că dacă nu era așa, mai ales în zilele de astăzi, Transavia nu ar mai fi fost sau, cu siguranță, nu ar fi ajuns unde este”, trage concluzia Theodora Popa.
As în dezvoltarea golfului
Pasiunea lui Ioan Popa pentru golf s-a transformat într-o afacere de anvergură, iar Theodora Popa are un rol principal în toată această poveste. În primul rând, după ea a fost numit complexul de golf, iar apoi a fost cea care s-a implicat puternic după inaugurare la nivel operațional. „Theodora Golf Club s-a născut din pasiunea tatălui meu pentru golf. Este un pătimit al acestui sport și a ajuns să fie chiar unul dintre cei mai buni jucători amatori din România. El s-a implicat trup și suflet atât pe partea de design, cât și la construcții, implementare – absolut tot ce s-a întâmplat acolo până când resortul a fost gata. Ulterior, după ce resortul a fost la cheie, mie mi-a revenit partea operațională. Acolo pot spune că m-am implicat 100%. După ce îmi terminam treaba la Transavia, stăteam până seara, asta cam în primii patru ani de activitate, jobul meu numărul doi era acolo”, povestește Theodora Popa. Situat la câteva minute de municipiul Alba Iulia, în Teleac, comuna Ciugud, complexul de golf a devenit locul unde se țin cele mai importante competiții de profil din țară. De asemenea, este preferat și de cei care caută relaxare și servicii la standarde înalte. De altfel, resortul Theodora Golf Club este deja de două ori câștigător al distincției Best Golf Hotel, decernată de International Hospitality Awards.
