Business

Turismul balnear, „mina de aur” a României din care se scoate un milion de euro pe zi

turism
Foto: iStock

Potențialul uriaș al României din zona balneoclimaterică este încă foarte slab exploatat, în ciuda tuturor eforturilor și investițiilor făcute în ultimii zece ani. Specialiștii din acest domeniu estimează că doar 10% din ofertele pentru turism la nivel național sunt pe zona balneară, iar percepția publicului a rămas neschimbată în legătură cu faptul că stațiunile balneare se adresează bătrânilor care merg la tratament, cu bilete ieftine, obținute prin Casa de Pensii. Cu toate acestea, în stațiuni au fost deschise și hoteluri de 4 și 5 stele, aqua parkuri, zone de agrement pentru toate vârstele, iar conceptele noi care sunt promovate se adresează mai ales tinerilor și mediului corporatist, pentru tratamente de prevenție și chiar pentru teambuildinguri. 

Noile oferte din zonele balneare ale României ar trebui să schimbe percepția turiștilor în legătură cu tratamentele și agrementul din stațiunile care au acest avantaj, dar sectorul balnear a rămas, în România, unul de nișă, deși calculele arată că zona balneo-SPA înseamnă încasări de circa un milion de euro pe zi, la nivel național.

Potențialul României este uriaș, dar nu e exploatat nici măcar la jumătate. O treime din apele termale ale Europei sunt în România și avem cele mai bune ape minerale din lume. Timp de doi ani, autoritățile au finanțat un studiu care să pună la dispoziția turiștilor o hartă cu toate zonele care au potențial balnear, de la izvoarele de apă minerală izolate, din păduri, până la cele mai dezvoltate stațiuni turistice cu potențial balnear. 

Astfel a fost creată harta interactivă BalneoMap, lansată la finalul anului trecut, unde resursele pot fi descoperite acum de toți utilizatorii, la un click distanță: toate locurile de tratament din țară, istoria lor și indicațiile pentru diverse tipuri de cure. În BalneoMap au fost cartografiate 121 de localităţi şi 500 de izvoare, ape termale, ape minerale şi lacuri cu nămol benefice pentru sănătate.

O strategie de dezvoltare creionată cu multe necunoscute

România are și o strategie de dezvoltare a zonelor cu potențial balnear, dar realitatea ultimilor ani arată că cele mai mari progrese, atât din perspectiva investițiilor, cât și din cea a promovării, a creșterii vânzărilor și a atragerii unui număr mai mare de turiști, s-au înregistrat datorită efortului mediului privat.

În ianuarie 2022, când sectorul balneo-SPA era grav afectat de interdicțiile impuse de guvern, pe fondul pandemiei, asociațiile patronale au raportat încasări totale de peste 1 milion de euro pe zi pe acest sector economic. România era, în septembrie 2020, singura țară din Europa ale cărei restricții aferente industriei balneare și SPA nu au fost ridicate în totalitate, în timp ce Bulgaria și-a reorganizat ofertele pe litoral, pentru a face tratamente de recuperare post Covid la Albena, din iunie 2020, imediat după lockdown. 

În primul an de pandemie, numărul turiștilor din stațiunile balneare din România a fost mai mic cu 60% decât în 2019, ceea ce a dus la pierderi uriașe. Situația s-a schimbat abia din 2023, când s-a revenit la nivelul anului 2019, anterior pandemiei. 

Din raportările și din estimările făcute la nivelul acestui segment din turismul românesc, în industria balneo și SPA sunt peste 25.000 de angajați și în continuare se fac investiții importante. Din datele Institutului Național de Statistică și cele oferite de Organizația Patronală a Turismului Balnear (OPTBR), reiese că în anul 2019, peste 2,27 milioane de turiști au cheltuit peste 367,5 milioane de euro pe tratamente și terapii balneare, în stațiunile din România, dar în următorii trei ani numărul turiștilor s-a menținut la mai puțin de jumătate față de 2019.

Din păcate, la Statistică nu ajung toate datele despre această piață, iar patronatele se bazează mai mult pe estimări din date proprii. OPTBR și Asociația Națională a Stațiunilor Balneare din România au date suplimentare față de cele raportate la INSS pentru a putea face estimări cât mai corecte despre evoluția acestei piețe. 

Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova și președintele ANBR, a declarat, pentru Income Magazine, că numărul de turiști care reiese din colectarea taxelor locale de stațiune este de trei ori mai mare decât cel raportat la Statistică, pe ultimul an, iar aceeași situație se înregistrează și la nivel de țară.

Nici pe zona de SPA nu sunt toate datele colectate, făcându-se doar estimări bazate pe raportările de la INSS și pe declarațiile venite din partea asociațiilor patronale. Ioana Marian, președinta Asociației SPA România, a explicat, pentru Income Magazine, că a făcut o ultimă analiză a pieței pentru anul trecut, pe baza datelor oficiale, dar au apărut foarte multe afaceri mici care oferă astfel de servicii, în toată țara, iar datele acestora nu sunt raportate, astfel încât nu va continua să facă aceste analize, devenind nerelevante, în lipsa foarte multor informații din piață. 

Chiar și fără aceste date raportate la Statistică, Ioana Marian estima o creștere cu 25% a întregului sector, pentru anul acesta, comparativ cu situația înregistrată cu doi ani în urmă, după pandemie. Aceeași creștere este estimată și de patronatele și asociațiile din sectorul balneo.

Sectorul privat a generat creșterile 

Creșterile în acest sector turistic se datorează mai ales investițiilor în agrement și servicii de lux. În județele Mureș, Covasna, Bihor (Băile Felix) și Mehedinți (Băile Herculane) s-au făcut, în ultimii ani, cele mai mari investiții în baze de cazare și de tratament, cu servicii competitive pe piața internațională. De altfel, ofertele hotelurilor de 4 și 5 stele se adresează, în mare măsură, angajaților de vârstă medie, în special din mediul corporatist, din această categorie făcând parte și mulți turiști străini care vin la tratament și la relaxare în stațiunile balneare din aceste zone foarte bogate în ape minerale și termale, cu efecte terapeutice miraculoase. 

La Băile Felix, de exemplu, s-a deschis recent un corp de 5 stele al Complexului Turistic President, unde este și cel mai mare aqua park din stațiune. Construcția hotelului de lux care se adaugă celorlalte oferte ale complexului a început chiar în prima parte a pandemiei, patronatul considerând momentul oportun pentru a face o nouă investiție, în timp ce nu se mai puteau primi turiști.

Investiții importante s-au mai făcut, în ultimii ani, la Băile Govora, la Sovata, la Târgu Mureș și Covasna, iar noutatea anului vine de la Pucioasa, unde se va inaugura în curând o nouă zonă turistică, parte a unui proiect mult mai amplu de dezvoltare a stațiunii cu ape sulfuroase termale.

În afară de apele minerale și termale, sectorul balnear mai include și zonele în care se pot face tratamente cu nămol, dar investiții s-au făcut doar în zona litoralului, în special la Eforie Nord-Techirghiol și Mangalia, în timp ce lacurile de la Brăila (Lacul Sărat) și Amara au rămas într-un con de umbră, în lipsa dezvoltării unor baze moderne de tratament. 

De asemenea, mai sunt și posibilități de tratament și agrement în saline, în șapte zone ale țării. Șase saline aparțin companiei naționale Salrom, iar Salina Turda este administrată de Primăria orașului, fiind și una dintre cele mai spectaculoase saline din lume, după ce a fost transformată într-un imens teren de joacă pentru copii și adulți, cu aspect de bază intergalactică. 

Noul trend este introducerea salinelor artificiale în zonele de SPA ale hotelurilor și pensiunilor care oferă și astfel de servicii – ceea ce are potențial maxim de popularizare a ideii de tratament preventiv de tip balneoclimateric în rândul turiștilor cu vârste între 25 și 55 de ani care beneficiază de aceste servicii în special în programele corporatiste de teambuilding.

Campioni la ape minerale

Apele minerale cele mai bune din țară care se pot folosi atât în cure interne, cât și externe sunt la Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti sau Slănic Moldova, având efecte terapeutice diverse: diuretice, antiinflamatorii, antispastice, relaxante muscular.

Conform datelor cuprinse în analiza care stă la baza strategiei naționale pentru dezvoltarea sectorului balnear, apele minerale alcaline şi alcalino-teroase (care conţin cel puţin 1 gram de săruri dizolvate pe litru) sunt valorificate la Bodoc, Malnaş, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorgiu de Mureş, Vâlcele, Buziaş sau Lipova. Şi în cazul lor, gama de afecţiuni tratabile este foarte largă: gastroduodenale, afecţiuni ale ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul calciului. 

Apele minerale cloruro-sodice sau sărate sunt caracterizate îndeosebi prin prezenţa ionilor de natriu şi clor, iar secundar şi de alte elemente chimice. Cele mai renumite staţiuni, unde sunt valorificate aceste ape rezultate prin spălarea masivelor de sare, sunt concentrate în jurul lacurilor sărate de la Sovata, Cacica, Praid, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Ocna Şugatag. 

Între apele sărate, în afara celor cloro-magneziene sau cloro-calcice, este inclusă şi apa Mării Negre, care deţine o mineralizare totală aproximativă de 15,5 grame/litru săruri. Şi în aceste cazuri, afecţiunile tratabile se referă în primul rând la cura internă prin inhalaţii, dar mai ales la cura externă dedicată terapiei afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, artrite, afecţiuni circulatorii, ginecologice – arată strategia națională. 

În privinţa apelor minerale carbogazoase, care conţin cel puţin 1 gram de CO2/litru, în România au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureş, a Munţilor Căliman-Gurghiu, precum şi în zona Vatra Dornei. Astfel de ape se mai găsesc în Munţii Apuseni (Geoagiu Băi) şi Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaş etc.). Au efecte benefice pentru tratarea afecţiunilor digestive, urologice și circulatorii, prin cură internă sau externă. 

Cele mai recente știri

To Top