Viteza de creștere a salariilor în industrie, construcții, turism a depășit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou în ultimii doi ani în SUA. Pentru cămășile albastre veniturile au crescut cu 14,7% între 2020 și 2022, față de 7,5% pentru gulerele albe.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, această tendință poate fi explicată prin raportul dintre cerere și ofertă, mai favorabil angajaților din producție și alte sectoare ce presupun cu preponderență muncă fizică. Diminuarea imigrației în SUA și alegerea de a ieși mai devreme la pensie, din timpul pandemiei, au accentuat dificultatea de a găsi angajați potriviți în sectoarele cu venituri mai mici. În plus, mobilitatea mai mare a salariaților a generat oferte competitive la schimbarea locului de muncă. Câștigul mediu orar a depășit inflația în ultimele trei luni în SUA, trend susținut de segmentul cu venituri reduse.
„Totuși, trebuie avut în vedere faptul că punctul de plecare este diferit, baza mai mică făcând ca, în ciuda ritmului de creștere mai ridicat, salariul unui angajat din IT să fie cu 47,9% mai mare decât cel al unui lucrător din industrie în iulie, ușor în scădere de la 49,9% diferență în iulie 2022. Dacă privim la salariile din domeniile IT și financiar față de cele din industrie și ospitalitate, raportul devine și mai mare. Diferența înregistrează o valoare de 65,1% pentru datele din luna 2023, în comparație cu procentajul de 67,3% înregistrat în luna iulie a anului precedent”, precizează analistul XTB România.
Diferența de ritm dintre categorii ar putea fi accentuată în primă instanță de dinamica recentă, deși efectele de durată ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligența artificială pune în pericol mai ales locurile de muncă din birouri, în timp ce, deocamdată, cele care implică muncă fizică sunt mai bine adăpostite.
O distribuție inegală a ofertei de absolvenți de facultăți în raport cu lucrătorii din industrie sau cu cei cre practică meserii „manuale” generează consecințe resimțite din ce în ce mai intens în ultimii ani, atât în SUA, cât și în state europene vestice (între care Germania), sau estice, inclusiv în România.
Deși migrația forței de muncă dinspre est înspre vestul european a soluționat temporar nevoile economiilor vestice, orientarea spre servicii și munca de birou în detrimentul școlilor ce pregătesc forță de muncă pentru industrie sau meserii cu aplicabilitate fizică produce repercusiuni și în Europa de Vest. Chiar și Germania, unde profilul școlilor vocaționale e mai puternic decât în restul Europei, se confruntă cu un deficit de forță de muncă.
O astfel de poziționare în privința neadaptării absolvenților la nevoile din piața muncii se simte și în SUA, dar mai puțin acut.
În România, deficitele sunt accentuate de ponderea tot mai redusă a absolvenților de liceu și de migrația forței de muncă. La acestea se adaugă și asimetria dintre solicitările pieței și oferta din învățământ – trend observat și în vestul Europei.
Pe plan mioritic, salariul mediu brut atingea în iunie 6.854 lei pentru industrie, 15.110 lei în informații și comunicații (în special zona de IT) și 12.948 lei în intermedieri financiare și asigurări. Cu 2 ani mai devreme, salariul brut era 5321 lei în industrie, 11.481 lei în IT și 9.720 lei în domeniul financiar. Dacă în informații și comunicații salariile erau în iunie 2021 cu 115,7% mai mari față de industrie, diferența a crescut la 120,5% în iunie anul acesta.
Deși insuficient surprinsă statistic, dificultatea de a găsi „meseriași” precum electricieni, instalatori, zugravi se oglindește în tarifele practicate și veniturile care închid tot mai mult din diferența față de slujbe din IT sau finanțe. Însă răspunsul mai lent, deocamdată, din alte domenii a permis accentuarea diferențelor veniturilor IT versus industrie. „Este posibil ca acest trend să se inverseze, și în România, în cele din urmă, dar cu diferența în valoare absolută foarte largă, ajustările ar putea fi vizibile doar după un timp îndelungat”, spune Claudiu Cazacu.
Progresul inteligenței artificiale continuă, iar OpenAI a anunțat recent dezvoltarea unei versiuni Enterprise a ChatGPT destinată companiilor. Va opera mai rapid și va adresa îngrijorările despre utilizarea datelor firmelor, cu promisiunea că ele nu vor intra în corpusul modelului utilizat astfel încât să devină, în mod indirect și fără consimțământul proprietarilor, informații publice sau accesibile altor utilizatori.
Astfel, ar putea fi accelerată adoptarea AI de către companii, efectul fiind înmulțirea aplicațiilor practice ale AI. Complexitatea problemelor ce pot fi abordate este în creștere, dar rămân lacune importante în ceea ce privește completitudinea și corectitudinea răspunsurilor.
Potrivit unui studiu al IBM, 40% din forța de muncă va avea nevoie să învățe noi abilități profesionale în următorii 3 ani pentru a ține pasul cu schimbările din piață.
„Cifrele sunt subiect de intensă dispută în mediul academic, însă este destul de clar că transformări majore urmează, iar amenințarea e mai mare pentru serviciile livrate din birouri decât pentru cei care lucrează fizic. Pentru o vreme, și dincolo de excepții din zonele foarte specializate, la nivel global veniturile gulerelor albastre se pot revigora mai rapid decât cele ale gulerelor albe”, precizează analistul XTB România.
