În încercarea disperată de a se încadra în ținta de deficit, guvernanții se pregătesc să adopte o serie de măsuri pentru a majora veniturile. Însă datele de la ministerul Finanțelor arată clar că România nu are o problemă cu veniturile bugetare, deficitul bugetar fiind total debalansat din cauza creșterilor uriașe a cheltuielilor, acesta fiind, de fapt, și segmentul pe care trebuie ajustat. Ultimele cifre de la Finanțe arată clar că veniturile sunt în creștere continuă, însă nu pot susține explozia cheltuielilor bugetare.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele şapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca termen de comparație, în perioada similară a anului trecut, deficitul bugetar era de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB. La o primă vedere, creșterea deficitului bugetar și pericolul ratării țintei de deficit pare inexplicabil întrucât luna iulie este a treia lună consecutivă în care veniturile bugetare au creștere de două procente după ce și în lunile anterioare au avut creșteri în jur de 9-10%. Astfel, veniturile totale la bugetul consolidat au însumat 288,06 miliarde de lei în perioada ianuarie – iulie 2023, în creştere cu 11,5% (an/an), însă cheltuielile au totalizat 326,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Evoluţia veniturilor a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, impozitul pe profit şi TVA. Veniturile fiscale au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, în timp ce încasările din accize au stagnat.
Creștere de peste 22% la încasările din impozitul pe salarii și venit
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,86 miliarde de lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,6%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,4%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,1% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 miliarde de lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, decizie care a avut un efect bugetar de 300 de milioane de lei, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară. Încasările din impozitul pe profit au însumat 19,31 miliarde de lei, consemnând o creştere de 11,3% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,3%). Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 miliarde de lei, în creştere cu 10% (an/an).
Veniturile din accize au însumat 20,68 miliarde de lei, consemnând o stagnare faţă de nivelul de anul trecut (0,1%, an/an). Încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 2,1%, în timp ce evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice din primele şapte luni continuă să se amelioreze (-2%). Veniturile nefiscale au însumat 26,82 miliarde de lei, consemnând un avans de 3,6% față de perioada similară a anului trecut. Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de veniturile din dividende şi de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,31 miliarde de lei, în creştere cu 38,4%.
Așadar, trăgând linie, observăm că veniturile statului înregistrează creșteri importante pe aproape toate categoriile, ceea ce ne face să tragem concluzia că bugetul nu are o problemă de structură în zona veniturilor, gaura bugetară provenind dintr-o cu totul altă parte.
Cheltuielile cresc necontrolat
În schimb, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Trebuie remarcat faptul că, de la începutul anului până acum, cheltuielile au crescut cu peste 14% față de perioada similară a anului trecut, cu un vârf în luna mai, când au înregistrat o creștere de 17,3%. Așadar, explicația creșterii deficitului bugetar este una cât se poate de simplă: oricât de mult ar crește veniturile, statul va avea mereu o problemă atât timp cât cheltuielile cresc necontrolat. „Cheltuielile ar fi trebuit să crească cu 10%, dar ele în realitate cresc cu 16,5%! Aceasta este viteza lor de creștere la jumătatea anului,” spune profesorul de economie Bogdan Glăvan, care explică faptul că „cel mai mare capitol din cheltuielile statului îl reprezintă asistența socială. Aceste cheltuieli sunt ușor predictibile, fiindcă pensiile se măresc la începutul anului.” Mai precis, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 112,99 miliarde de lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, spun cei de la ministerul de finanțe, de majorarea, de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, ceea ce înseamnă că Guvernul ar fi trebuit să se aștepte la o creștere masivă a cheltuielilor bugetare, ceea ce ne duce cu gândul decât la două variante: ori ținta de deficit și bugetul construit pe baza ei au fost total nerealiste, ori guvernanții se așteptau la încasări mai mari. „Au estimat greșit, niște inși care nu au învățat carte și care nu au înțeles cum funcționează inflația, care sunt consecințele ei, cum se desfășoară impactul ei asupra bugetului,” explică profesorul Glăvan, care precizează faptul că „adevărul este unul singur: Consiliul Fiscal a avertizat de la bun început că bugetul este nerealist.”
Potrivit Ministerului Finanţelor, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele şapte luni ale anului 2023, au fost în sumă de 2,31 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,17 miliarde de lei, sumă care reprezintă, în principal, subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 miliarde de lei) care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor. Explicațiile de la ministerul de finanțe sunt bine venite în contextul care premierul Marcel Ciolacu a declarat, pentru publicația The Financial Times, că motivul pentru care România nu se încadrează în ținta de deficit este că a ajutat Ucraina. „Bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale,” a declarat premierul. O altă creștere importantă de la capitolul cheltuielilor o reprezintă suma pe care statul o dă pentru salariile bugetarilor. Astfel, cheltuielile de personal au însumat 74,55 miliarde de lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Din nou, explicația din raportul de la minister vine să îl contrazică pe ministrul Marcel Boloș, care insistă pe faptul că deficitul bugetar este dezechilibrat din cauza cheltuielilor cu Ucraina. „Avem, pe de o parte, 0,4% din PIB pentru ceea ce înseamnă cheltuieli directe pe care le-am avut cu refugiații și, probabil, dacă adăugăm și 0,5% pentru cheltuielile militare, de aici rezultă o abatere de 1,1% din PIB asupra deficitului bugetar, care are ca și fundament cheltuieli care n-au ținut de deciziile pe care le-a luat România,” spune ministrul finanțelor, care a mers la Bruxelles să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit mai mare fără să ne taie fondurile.
