Exodul din Rusia a corporaţiilor străine începând din 2022, după ce aceasta a invadat Ucraina, a dus la pierderi ale companiilor străine de peste 107 miliarde de dolari din deprecieri de active şi venituri pierdute, arată o analiză realizată de Reuters, pe baza comunicatelor şi a documentelor financiare emise de companii.
Volumul pierderilor a crescut cu o treime de la analiza precedentă, din august 2023, subliniind amploarea loviturii financiare cu care se confruntă lumea corporaţiilor după ofensiva Moscovei în Ucraina.
„În condiţiile în care invazia rusească continuă, pe fondul reducerii ajutorului militar occidental şi al varietăţii regimurilor de sancţiuni occidentale, companiile care încă vor să părăsească Rusia se vor confrunta probabil cu dificultăţi şi vor trebui să accepte deprecieri de active şi pierderi mai mari”, a apreciat Ian Massey, şef al companiei de consultanţă S-RM.
Preşedintele Vladimir Putin, care tocmai a fost reales cu un scor zdrobitor, după o campanie electorală care, susţine Occidentul, a fost incorectă şi nedemocratică, are acum un mandat reînnoit pentru a spori izolarea faţă de Occident, inclusiv prin confiscări de active şi presiuni politice, a adăugat Massey.
Rusia a înăsprit cerinţele pentru firmele străine care doresc să părăsească piaţa internă ca represalii pentru ofensiva Moscovei în Ucraina. O comisie specială a Guvernului rus trebuie să aprobe toate tranzacţiile majore care implică firme din ţări etichetate „neprietenoase”. În plus, grupurile străine trebuie să-şi vândă activele cu o reducere de cel puţin 50% faţă de preţul pieţei şi să plătească statului rus minimum 10% din valoarea estimată a activului în cauză. Măsura a fost numită „o taxă de ieşire” de către Washington.
În plus, este necesară aprobarea personală a preşedintelui rus Vladimir Putin pentru toate tranzacţiile din sectoare strategice, precum energia şi finanţele.
Până acum în acest an, au fost anunţate vânzări ale activelor deţinute de Shell, HSBC, Polymetal International şi Yandex NV, totalizând aproape 10 miliarde de dolari, la discounturi care ating 90%. Danone anunţase săptămâna trecută că a primit aprobare pentru vânzarea activelor din Rusia, pierderile totale ajungând la 1,3 miliarde de dolari.
Au ieşit de pe piaţa rusă aproximativ 1.000 de companii, deşi sute de firme, inclusiv Auchan şi Benetton, încă operează ori şi-au suspendat afacerile, conform analizelor Yale School of Management.
În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar, împreună cu cele din G7, au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 190 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia sub formă de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.
Berlinul a naţionalizat fabrica Gazprom din Germania, redenumind-o Sefe, şi a plasat rafinăria Rosneft din Schwedt sub tutelă germană.
Conform planului sugerat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, 90% dintre veniturile produse de aceste active ruseşti îngheţate, cum ar fi dobânzile, ar urma să fie transferate Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal la înarmarea Ucrainei. Diferenţa de 10% ar urma să fie folosită pentru proiecte destinate industriei militare ucrainene. Şeful diplomaţiei UE a estimat la circa trei miliarde de euro anual veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate.
Rusia a calificat recent drept „furt şi banditism” propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, ca 90% din veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în UE să fie folosite pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei, propunere care, dacă va fi implementată, mai afirmă Moscova, va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.
Unele bănci occidentale au început să facă lobby contra propunerilor Uniunii Europene de a redistribui miliarde de euro din dobânzile la activele ruseşti îngheţate în Occident, din cauza temerilor că s-ar putea confrunta cu litigii costisitoare, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
„Nu există active occidentale în Rusia care pot fi considerate sigure sau garantate, atât timp cât Kremlinul continuă să poarte război”, a declarat Massey.
Deja Moscova a preluat controlul temporar al activelor deţinute de câteva firme occidentale, inclusiv Fortum, Carlsberg, OMV şi Uniper.
Agenţia rusă de presă RIA a calculat că Occidentul este pe cale să piardă active şi investiţii în valoare de cel puţin 288 miliarde de dolari dacă Moscova adoptă măsuri de represalii. Datele RIA arată că la finalul lui 2022 investiţiile directe ale UE, G7, Australia şi Elveţia în economia rusă totalizau 288 miliarde de dolari.
Statele membre UE deţineau active de 223,3 miliarde de dolari, din care 98,3 miliarde de dolari erau deţinute oficial de Cipru, 50,1 miliarde de dolari de Ţările de Jos şi 17,3 miliarde de dolari de Germania.
Reuters nu a putut verifica datele citate de RIA.
Dar abordarea dură a Moscovei provoacă daune şi Rusiei. Avocatul Jeremy Zucker, expert în sancţiuni, a explicat că un număr suprinzător de mare de clienţi ai firmei sale din diverse industrii au decis să se retragă complet din Rusia şi vor fi reticenţi să se întoarcă, chiar şi după încetarea ostilităţilor.
Ca rezultat, tehnologii semnificative au ieşit din ţară şi Rusia nu va mai putea sprijini o parte din producţia high-tech. „Cu certitudine datele îmi sugerează că economia va fi semnificativ afectată”, a declarat Zucker, de la firma americană Dechert.
Între timp, o serie de companii care produc bunuri de consum nu au ieşit complet din Rusia, argumentând că oamenii obişnuiţi din această ţară se bazează pe produsele lor.
Printre companiile care încă operează sau fac afaceri în Rusia se află Mondelez International, PepsiCo, Auchan, Nestle, Unilever, Reckitt şi British American Tobacco. Altele, inclusiv Intesa Sanpaolo, se confruntă cu obstacole birocratice la încercarea de a ieşi de pe piaţa rusă.
