Deși aeroporturile românești nu au servicii sau o infrastructură demnă de un stat dezvoltat, companiile aviatice au din ce în ce mai mulți pasageri în România. Astfel, cu toate că nu avem nici măcar un aeroport cu care să ne putem mândri și nici măcar o companie aviatică locală performantă, așa cum, de exemplu, au polonezii, avansul înregistrat de sectorul de transport aerian este impresionant.
Cu aproape 24,6 milioane de pasageri în 2023, traficul pe aeroporturile din România a crescut cu 17% față de anul precedent și s-a situat la un nivel record, depășind cu șase procente chiar și precedentul vârf înregistrat în 2019, înainte de problemele declanșate de criza COVID. „Ne bucurăm să constatăm că în România traficul de pasageri a recuperat puternic, astfel că am depășit valorile înregistrate înainte de pandemie. Spre comparație, traficul aerian din Europa va atinge probabil valorile din anul 2019 abia la sfârșitul acestui an”, a declarat David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România (AAR).
Campionul este, de departe, aeroportul Otopeni, tranzitat anul trecut de 14,6 milioane de pasageri (cu două milioane mai mulți ca în 2022, dar cu 100.000 mai puțini decât în anul 2019, când s-a atins recordul de trafic). Urmează cel din Cluj-Napoca, cu 3,25 milioane (în creștere cu 22% față de anul precedent și cu 12% față de 2019) și cel din Iași, cu 2,38 milioane de pasageri (de asemenea în urcare, cu nu mai puțin de 55%, față de 2022, și cu 83% față de 2019). Singurul aeroport autohton care a trecut de borna de un milion de pasageri este cel din Timișoara (1,35 milioane anul trecut, cu 12% mai mult comparativ cu 2022, dar cu 15% mai puțin față de 2019). Urmează în clasament aeroporturile din Suceava (800.000 de pasageri), Craiova (aproape 600.000). Sibiu (550.000), Târgu Mureș și Bacău (ambele în jur de 250.000 de pasageri anul trecut).
Investiții necesare, dar nu și suficiente
Președintele AAR a subliniat că, în ultimii ani, majoritatea aeroporturilor din România au derulat proiecte importante de investiții. „Au fost construite noi terminale, au fost extinse și modernizate cele existente, s-a lucrat la extinderea unor piste, căi și platforme de rulare și au fost achiziționate echipamente moderne de securitate. Toate aceste investiții ne vor permite să procesăm în condiții optime un număr tot mai mare de pasageri. Ne așteptăm ca valorile de trafic să crească constant și estimăm că în anul 2040 pe aeroporturile din România vom depăși 50 de milioane de pasageri”, a spus acesta.
Până atunci, însă, trebuie văzut ce se întâmplă cu aeroporturile de la coada clasamentului, cu unele dintre ele înregistrând un număr atât de mic de pasageri și zboruri încât nu-și justifică în niciun fel existența. Este deja celebru cazul aeroportului din Tulcea, care a avut în 2023 doar 300 de pasageri. Și nu este un efect al războiului din imediata vecinătate, care să fi descurajat turiștii străini să viziteze Delta Dunării. Și înainte de război, dar și înainte de pandemie, traficul pe acest aeroport s-a situat la valori similare, respectiv maximum câteva sute de persoane pe an.
O tendință la nivel european
În Uniunea Europeană, 2023 a adus o creștere a traficului aerian (6,3 milioane de zboruri comerciale, cu 11% mai mult față de anul anterior), arată datele Institutului de statistică Eurostat. Totuși, numărul de avioane cu originea sau destinația în UE a fost cu circa 10% mai mic față de cel înregistrat în 2019, ultimul an înainte de pandemie. La nivel de aeroporturi, Heathrow în Londra (79 de milioane de pasageri), Charles de Gaulle în Paris (67 de milioane), Amsterdam (62 de milioane) și Madrid (60 de milioane de pasageri) au fost cele mai aglomerate anul trecut. Totuși, niciunul dintre ele nu a reușit să depășească nivelurile dinainte de pandemie.
Polonezii zboară cu altă viteză
În regiunea în care se află, România și-a luat întotdeauna Polonia ca element de comparație, chiar dacă acest lucru ne dezavantajează la aproape orice capitol. Nici în termeni de trafic aerian sau de eficiență a companiei naționale de transport aerian lucrurile nu fac excepție, în sensul că operatorul LOT Polish Airlines este la ani-lumină distanță de compania TAROM. În timp ce compania românească are o flotă de 18 aeronave, LOT beneficiază de nu mai puțin de 74 de avioane, conform datelor companiei. Însă și mai concludente pentru comparație sunt datele financiare ale celor două companii. În timp ce TAROM a avut o cifră de afaceri în 2022 de 220 de milioane de euro, compania poloneză de transport aerian a înregistrat o cifră de 1,9 miliarde de euro în 2022, adică de opt ori mai mult. De profit, nici nu mai încape discuția. LOT a avut în 2022, anul ultimelor date disponibile, un profit de peste 25 de milioane de euro, în timp ce operatorul românesc de transport aerian a bifat o pierdere de peste 55 de milioane de euro. Un ultim aspect al comparației, foarte sugestiv de altfel, este numărul destinațiilor. În timp ce TAROM are în portofoliu 30 de destinații, compania poloneză operează 145 de destinații, așadar de aproape cinci ori mai multe. Polonezii sunt net înaintea noastră și în ceea ce privește traficul aerian. În 2023, aeroportul Chopin din Varșovia a anunțat un număr record de aproape 18,5 milioane de pasageri. În materie de trafic aerian, relevantă pentru un aeroport este și cantitatea de marfă transportată care trece prin aeroport, iar la acest aspect aeroportul din Varșovia este din altă ligă față de cel din București. Conform datelor oficiale, cantitatea de mărfuri raportată de CNAB a fost de aproape 36.000 de tone în anul care a trecut, în timp ce polonezii au înregistrat un tranzit de marfă care a ajuns la nivelul record de peste 103.000 tone.
