Pe lângă temperaturile record, anul 2023 a fost marcat de o serie de evenimente meteorologice extreme, cu consecințe grave asupra sănătății umane, ecosistemelor și infrastructurii. Avem din ce în ce mai multe semnale de alarmă cu privire la efectele dramatice ale încălzirii globale și doar o rază de speranță: în Europa, autoritățile și companiile par a-și uni forțele pentru a construi un viitor mai sustenabil. Bineînțeles, e foarte puțin dacă ne raportăm la tot ce înseamnă poluarea la nivel global.
Inundații devastatoare, incendii de vegetație, secete prelungite și valuri de căldură intense au afectat numeroase regiuni ale globului, de la America de Nord și de Sud, la Europa, Africa, Asia și Australia pe parcursul întregului an 2023. Temperaturile medii globale au atins niveluri fără precedent, depășind cu mult valorile din anii anteriori și marcând o creștere alarmantă a impactului schimbărilor climatice asupra planetei noastre. Mai mult, fiecare lună din iunie până în decembrie 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice alt an înregistrat. Prin urmare, oficialii au tras un semnal de alarmă și au subliniat necesitatea unor acțiuni urgente și ambițioase pentru a combate schimbările climatice și a limita încălzirea globală. „Uniunea Europeană a convenit asupra unei reduceri a emisiilor de 55% până în 2030. Programul Copernicus, gestionat de Comisia Europeană, este unul dintre cele mai bune instrumente disponibile pentru a ne ghida acțiunile climatice”, a declarat Mauro Facchini, șeful departamentului de Observare al Pământului din cadrul Comisiei Europene. La rândul său, Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a spus că „nu numai că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată, dar este și primul an în care toate zilele au fost cu peste 1°C mai calde decât perioada preindustrială. Temperaturile din 2023 le depășesc probabil pe cele din orice perioadă din cel puțin ultimii 100.000 de ani.”
Ultimul raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) subliniază că încă mai avem la dispoziție soluții fezabile și eficiente pentru a evita cele mai grave scenarii. De la valurile de căldură ucigașe la inundațiile catastrofale și insecuritatea alimentară, efectele încălzirii globale sunt deja resimțite în întreaga lume, lovind cel mai dur în comunitățile vulnerabile. Cu toate acestea, există încă o șansă să se limiteze încălzirea la 1,5°C și să se evite, astfel, cele mai grave scenarii. Soluțiile sunt deja disponibile și includ tranziția rapidă către energie regenerabilă, electrificarea transporturilor și clădirilor, transformarea agriculturii și silviculturii, adaptarea la schimbările. Raportul IPCC subliniază că aceste schimbări trebuie să fie însoțite de o transformare profundă a sistemelor noastre economice și sociale.
Avansul României
În România, chiar se fac eforturi pentru a se construi un viitor mai sustenabil. Un pas important în această direcție a fost făcut în ianuarie 2024, când România a transpus în legislația națională Directiva UE privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD). Această Directivă impune companiilor să integreze considerațiile ESG în strategiile lor și să raporteze transparent asupra impactului pe care îl au asupra mediului și societății. Conform acestei directive, companiile mari de interes public vor începe raportarea în 2025, urmate de companiile medii și mari în 2026, companiile listate pe piețele reglementate în 2027, iar filialele sau subsidiarele românești ale companiilor mamă non-UE în 2029. „Începând cu 2025, companiile românești vor începe să raporteze informații privind sustenabilitatea, conform Directivei UE privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD)”, explică Lorita Constantinescu, directorul de dezvoltare al Asociației Ateliere Fără Frontiere. „Acest progres legislativ subliniază angajamentul României de a promova practicile de afaceri responsabile și a asigura integrarea considerațiilor ESG (mediu, sociale și de guvernanță) în procesele decizionale ale companiilor. Prin adoptarea Directivei, România nu numai că își întărește reziliența economică, ci promovează un viitor mai sustenabil și echitabil pentru întreaga comunitate”, adaugă Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars în România. Directiva se aplică companiilor de dimensiuni medii și mari, care trebuie să raporteze anual informații privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Aceasta include date despre emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie și apă, diversitatea în consiliul de administrație, respectarea drepturilor omului și măsurile anticorupție. „Implementarea cerințelor are impact nu numai în procesul de raportare, ci va presupune o analiză strategică și transformări la nivelul întregii companii”, arată și Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Mazars în România. Prin urmare, companiile românești sunt încurajate să integreze sustenabilitatea în toate aspectele activității lor. Aceasta nu este doar o chestiune de conformitate legală, ci și o oportunitate de a construi un viitor mai bun pentru toți. Astfel, companiile din România pot susține ONG-uri care luptă pentru sustenabilitate pentru că acestea joacă un rol esențial și în sprijinirea comunităților vulnerabile.
„Prin adoptarea și promovarea practicilor sustenabile, companiile pot implementa modele de afaceri care reduc deșeurile, în special electronice, și optimizează utilizarea resurselor, precum reciclarea și reutilizarea materialelor. De asemenea, companiile pot stimula inovația prin investiții în tehnologii verzi și soluții circulare, colaborând cu start-upuri pentru dezvoltarea de proiecte-pilot și cu sectorul public pentru a crea un cadru de reglementare favorabil. Promovarea educației și conștientizării privind beneficiile economiei circulare și tehnologiilor verzi în cadrul companiilor este esențială pentru a inspira și a perpetua mai departe schimbări atât în lanțul de aprovizionare, cât și mai departe către portofoliul de clienți și către angajați”, declară Iulia Dorobanțu, co-fondatoarea Charger.ro
Așadar, colaborarea dintre companii și ONG-uri poate amplifica impactul pozitiv al acțiunilor de responsabilitate socială. Companiile, prin intermediul departamentelor ESG, au puterea de a conduce schimbarea către o economie circulară și un viitor sustenabil și au astfel oportunitatea de a-și îndeplini obiectivele de afaceri, contribuind în același timp la o lume mai bună. „Viitorul nostru, al tuturor, este un viitor în care avem o economie prosperă, dar și incluzivă, în care fiecare are șansa să se vadă integrat pe piața muncii, să aibă acces la tot felul de produse și de servicii și nu contează unde te-ai născut, ce culoare a pielii ai sau cât de potent din punct de vedere financiar ești și tu trebuie să ai șansa să-ți îndeplinești tot potențialul tău maxim. Vă invit să ne gândim cu toții ce hrănim cu banii noștri, pentru că putem să facem o schimbare foarte mare”, a declarat Oana Groșanu, director Executiv al Ambasadei Sustanbilității în cadrul evenimentului „Despre sustenabilitate dincolo de alb și negru”, organizat în parteneriat cu Asociația Ateliere Fără Frontiere. În cadrul aceluiași eveniment, László Borbély, Consilier de stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (TBC) a declarat că: „în privința sustenabilității, avem propriul nostru ghid, Codul român al sustenabilității, care poate fi accesat online și este un bun start pentru toți cei interesați.”
Există ONG-uri care aduc o contribuție valoroasă la dezvoltarea societății, completând eforturile guvernamentale și ale sectorului privat. Un exemplu în acest sens este colaborarea dintre Kaufland România și Fundația „Alături de Voi” (ADV), care a reușit să listeze în patru magazine Kaufland din Iași două standuri cu produse de la întreprinderi sociale printr-o campanie „Buy Social”. Această inițiativă demonstrează că este posibil să se combine succesul economic cu responsabilitatea socială și de mediu. ADV România are două direcții de dezvoltare a sectorului de economie socială. Prima este cea de a investi cunoștințe și finanțare în dezvoltarea întreprinderilor sociale, iar acest lucru este realizat prin training, consultanță, mentorat, acces la piețe de desfacere sau facilitare de parteneriate cu mediul de afaceri. În acest sens, a dezvoltat singurul cluster de economie socială din România și prima instituție de finanțare socială non bancară cu capital românesc – AFIN IFN S.A. unde există deja 181 de acționari din care peste 80% sunt antreprenori sociali. Cea de a doua direcție, este cea de a sprijini dezvoltarea de unități protejate, care are drept scop angajarea persoanelor cu dizabilități pentru o integrare adaptată pe piața muncii. Unitățile protejate autorizate, cum este și atelierul remesh al Asociației Ateliere Fără Frontiere, se bucură de o facilitate non-fiscală. „Angajatorii care nu au 4% persoane cu dizabilități angajate au obligația să plătească lunar la stat o taxă lunară de aproximativ 600 Euro sau jumătate din această cotă o pot utiliza pentru achiziția de produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități. Însă, din păcate, nu toate unitățile protejate sunt etice și responsabile”, a explicat Angela Achiței, antreprenor social și președintele ADV. Conform spuselor sale, „alegând să creștem și să susținem întreprinderi sociale și unități protejate etice și sustenabile, contribuim direct la multiplicarea binelui în comunitate.”
Prezentul nu arată bine
Cu toate acestea, există o profundă deconectare între strategia climatică și strategia corporativă a organizațiilor, conform ultimei ediţii EY Climate Risk Barometer. Deși și-au asumat angajamente privind clima, aproape jumătate (47%) dintre companiile chestionate nu au publicat niciun plan de tranziție care să le susțină. Un procent de 74% dintre companiile respondente nu includ impactul cantitativ al riscului climatic în datele pe care le fac publice, ceea ce denotă că schimbările climatice nu sunt luate în considerare în același mod ca și alte riscuri materiale și reflectă tendința ca strategia climatică să rămână separată de raportarea corporativă. „După un deceniu de reglementare sporită în ceea ce privește publicarea de informații privind dezvoltarea durabilă a companiilor, accentul se pune acum pe acțiune și pe trecerea de la angajamente și obiective, la rezultate tangibile. Raportul EY din acest an a evidențiat îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea și gradul de acoperire al rapoartelor referitoare la climă. Cu toate acestea, în timp ce un număr tot mai mare de companii au investit timp și energie pentru a se implica în noile reglementări, cum ar fi ISSB IFRS2 și CSRD ESRS1, imaginea de ansamblu este îngrijorătoare”, a declarat Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România.
Potrivit cercetării EY, doar 53% dintre companiile care fac obiectul studiului furnizează informații în raport cu un anumit tip de plan de tranziție. „În Marea Britanie, o țară fruntașă în publicarea de informații despre emisiile de carbon, peste 80% dintre firmele cotate la bursă declară că s-au angajat să devină net zero până în 2050. Cu toate acestea, doar 5% dintre aceste firme au făcut publice planuri de tranziție detaliate și aplicabile. Deși este corect să spunem că multe companii își publică pe larg obiectivele pe termen lung de zero emisii nete, există încă puține dovezi că societățile își fac publice planurile reale pe termen scurt și mediu sau progresele înregistrate până în prezent în privința angajamentelor pe care și le-au asumat”, a concluzionat Massimo Bettanin.
