Creat să reprezinte o alternativă viabilă de economisire pentru pensie, sistemul de pensii facultative pare să nu-și fi atins scopul, cel puțin deocamdată. Cifrele pilonului 3 de pensii nu arată foarte bine: randamente mici, grad mare de concentrare și aceeași dependență de titlurile de stat ca și la pilonul 2. La toate acestea se adaugă numărul aproape infim de participanți, semn că românii nu se înghesuie să-și pună bani deoparte pentru pensie.
Conform raportului ASF privind evoluția pensiilor private, la finalul anului 2022, numărul total al participanților la sistemul de pensii facultative a fost de 627 mii de persoane, în creștere cu 11% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. De la începutul anului până în luna decembrie, inclusiv, s-au înregistrat în sistem aproximativ 71.600 de persoane, cu 50% mai mult față de anul precedent. Chiar dacă procentual, creșterea celor noi înscriși pare mare, numărul participanților la pilonul 3 este extrem de redus. Dacă facem o comparație, de exemplu, cu numărul participanților la pilonul 2 de pensii, vedem că la pilonul 3 nu contribuie nici măcar 10% din totalul celor care vor beneficia de o pensie la un moment dat. Chiar și Autoritatea de Supraveghere Financiară admite, în raportul citat, că se observă un grad scăzut de penetrare a pensiilor facultative, care oscilează între 4 și 9% din populație pentru cele mai multe grupe de vârstă. Cu toate astea, instituția care supraveghează pilonul 3 de pensii se declară optimistă întrucât creșterea numărului de participanți din 2022 ar fi un semn că tot mai mulți români încep să-și dea seama că trebuie să pună bani deoparte pentru pensie și să nu se bazeze doar pe ce vor primi de la stat. “Sistemul de pensii facultative se bazează pe voluntariat, ceea ce conduce la un nivel al activelor redus și la un număr mic de participanți în comparație cu Pilonul II, nevoia de economisire a populației survenind odată cu apropierea de vârsta de pensionare. Cu toate acestea, contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice au influențat gradul de conștientizare a populației cu privire la necesitatea utilizării unor produse suplimentare de pensii față de pensia de stat, fapt ce se reflectă în creșterea numărului de participanți și a gradului de colectare a contribuțiilor în Pilonul III în anul 2022,” au declarat reprezentanții ASF pentru Income Magazine.
Un român care peste 1,5 milioane de lei în contul de pensii facultative
Conform raportului ASF, se observă o concentrare a fondurilor de pensii facultative chiar mai puternică decât în cazul fondurilor de pensii administrate privat (pilonul II), fondurile administrate de NN ASIGURĂRI deținând 55% din piață. Întrebați dacă este îngrijorător acest nivel al concentrării în sensul că, la un moment dat, ar putea reprezenta un pericol pentru stabilitatea sistemului de pensii facultative, reprezentanți ASF au declarat că sistemul de pensii facultative este un sistem relativ nou, fiind încă în perioada de acumulare, astfel încât concentrarea unui fond de pensii din punctul de vedere al volumului activelor nu reprezintă un factor perturbator pentru sistemul de pensii facultative.
Interesant de văzut este câți bani au în conturi românii care contribuie la pilonul 3 de pensii. Conform raportului, valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.929 lei și 7.588 lei. Ca și în cazul pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, un procent de 10% din participanți totalizând 47% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1,54 milioane lei, conform raportului realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cel mai trist este, însă, faptul că 20% din participanți dețin au cel mult 391 de lei în contul de pensii facultative. Cei care au cei mai mulți bani în conturile de pensie facultativă sunt participanții la fondul AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac. Valoarea medie a activelor per participant la acest fond era la finalul lunii decembrie de 7588 de lei, în timp ce participanții la fondul Aegon Esențial aveau o valoare medie a contului de doar 2929 de lei. Fondurile administrate de NN, care concentrează cei mai mulți participanți la pilonul 3 de pensii, aveau o valoare medie de peste 6.566 de lei (NN Activ) și 6.693 de lei (NN Optim).
În ce sunt investiți banii de pensii ai românilor
La finalul lunii decembrie 2022, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investițiile în titluri de stat au reprezentat 63% din totalul activelor iar cele în acțiuni 24%. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligațiunile corporative și depozitele bancare.
Dependența fondurilor de pensii de titlurile de stat este extrem de vizibilă. Toate fondurile de pensii facultative au investit majoritar în titluri de stat, în procente de peste 54% din activele totale. Dintre cele zece fonduri de pensii facultative, BCR Plus, BRD Medio și Aegon Esențial au investit cel mai mare procent în titluri de stat, având niveluri cuprinse între 66 și 70%. Astfel, cel puțin jumătate din banii de pensii ai românilor se duc în împrumuturile cu dobândă ale statului, iar unle fonduri de pensii aleg să folosească chiar și aproape 3 sferturi din bani în acest fel. Mai precis, administratorii de fonduri plasează banii mai ales atunci când statul vrea să se împrumute în lei. Conform raportului ASF, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent semnificativ (91%) în totalul titlurilor de stat deținute de fondurile de pensii facultative la 31 decembrie 2022, cele denominate în euro fiind 8% și în dolar american 1%. În cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu data maturității în 2023 și 2024, iar multe dintre emisiunile în euro ajung la scadență în 2029 și 2034.
Supraveghetorul sistemului de pensii facultative spune că dependența pilonului 3 de titlurile de stat nu este neapărat un lucru rău. “Activele fondurilor de pensii private sunt majoritar investite în economia României, fondurile de pensii fiind investitori pe termen lung, reprezentând una din sursele stabile de finanțare a economiei și a statului. Încă de la înființarea fondurilor de pensii private, investițiile acestora s-au realizat preponderent în emitenți din România. Astfel, la finalul lunii decembrie 2022, plasamentele fondurilor de pensii au fost efectuate în procent de aproximativ 90% din total active în emitenți din România,” precizează reprezentanții ASF.
Rată de rentabilitate în scădere
Ca și în cazul sistemului de pensii private administrate obligatoriu, anul 2022 a fost unul greu și pentru fondurile de pensii facultative, caracterizat de rate de rentabilitate în scădere pe linie.
Pe fondul unui risc de piață ridicat și al ratelor crescute ale dobânzii, fondurile de pensii facultative s-au confruntat cu scăderi ale valorilor unitare ale activelor nete, ceea ce a determinat, implicit, scăderi ale ratelor de rentabilitate. Totuși, la fel ca în cazul pilonul 2, fondurile de pensii facultative au recuperat până la finalul anului scăderile activelor înregistrate pe parcursul anului. Dacă ne uităm pe graficul evoluției ratelor de rentabilitate, observăm că la nivelul lunii septembrie a anului trecut, au fost câteva fonduri care au ajuns să aibă rate negative ale rentabilității, iar două dintre ele, BCR Plus și BRD Medio, au atins chiar nivelul de minus 2%. Trăgând linie, la finalul anului, avem o rată a rentabilității care se învârte în jurul nivelului de 3%, cu un vârf al fondului Raiffeisen Acumulare, care avea la finalul lunii decembrie o rată de rentabilitate de peste 3,7%, mult, chiar foarte mult, sub rata inflației. Scăderea ratelor de rentabilitate este vizibilă cu ochiul liber. Dacă facem o comparație cu anul trecut, observăm că la finalul anului 2021, majoritatea fondurilor de pensii facultative aveau rate ale rentabilității de 5 și chiar de 6%, în unele cazuri.
