Încasarea celor 6,43 miliarde de euro rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este esențială pentru respectarea țintei de deficit bugetar, în condițiile în care plățile deja efectuate pentru proiecte finanțate prin PNRR, dar nevalidate de Comisia Europeană, vor trebui suportate de la bugetul național, a transmis, vineri, Ministerul Finanțelor.
‘Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme. Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Plățile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național’, se arată într-un comunicat al ministerului transmis AGERPRES.
România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 miliarde de euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 miliarde euro granturi și 4,32 miliarde euro împrumuturi. Suma include și cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.
MF precizează că mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană și 4,35 miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026, iar decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Potrivit MF, investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate de la bugetul de stat, granturile aferente plăților fiind reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeană pe cererile de plată validate. Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, ultimele din PNRR. ‘Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR și rămân în sarcina bugetului național’, a transmis instituția.
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au fost de 27,19 miliarde lei. ‘Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață; plățile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei (30 septembrie) se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor’, atrage atenția Ministerul Finanțelor.
În ceea ce privește execuția bugetară la nivelul ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat, MF precizează că ministerele și celelalte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR până la 14 octombrie, reprezentând 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 și actualizate în cursul anului.
Din totalul plăților, 44,63 miliarde de lei au fost efectuate prin PNRR, cu un grad de realizare de 74,2%, din care 28,71 miliarde de lei din granturi (69,9%) și 15,91 miliarde de lei din împrumuturi (83,6%), în timp ce plățile din fonduri europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din creditele bugetare alocate.
‘Execuția include și fondurile europene pentru agricultură (aferente plăților directe), ale căror plăți se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului’, arată MF în comunicat.
De asemenea, reprezentanții MF atrag atenția că toate investițiile vor fi evaluate pentru că vor reprezenta bază pentru rectificare și pentru bugetul pe 2027.
În acest context, Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea informațiilor privind situația financiară a PNRR. Este vorba despre sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligațiile rămase de plată și investițiile care necesită continuarea finanțării. Aceste date vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a fundamentării bugetului pentru 2027.
‘Pentru rectificarea bugetară și bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele de plată rămase de încasat și cu plățile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Cererea de plată nr. 6 este ultima tranșă a Planului. Plățile aferente investițiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil’, au transmis reprezentanții ministerului.
Astfel, pentru construcția bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintă obligațiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistență socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare, pentru care în primele nouă luni ale anului 2026 s-au efectuat plăți de 6,34 miliarde de lei.
‘Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027’, a mai transmis Ministerul Finanțelor în comunicat.
Ministerul Finanțelor a prezentat vineri, în ședința de Guvern, o notă privind execuția bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, situația fondurilor europene și a PNRR.
