Alegerile din SUA vor avea un impact direct asupra peisajului economic global, inclusiv asupra României, având în vedere că America este cea mai mare economie din lume, are cea mai importantă bursă, iar dolarul este cea mai folosită monedă la nivel internaţional, potrivit unei analize Moneycorp România privind perspectivele economice post-electorale din SUA.
După o serie recentă de date economice solide din SUA, viitorul preşedinte al Statelor Unite va avea o sarcină importantă de îndeplinit pentru a menţine această traiectorie pe drumul cel bun, stabilind în cele din urmă tonul pentru dinamica economică globală, susţine expertul Lauren Buckner, Head of Private Dealing Moneycorp UK.
„Aşteptările privind inflaţia sugerează că aceasta va continua să scadă, iar sentimentul consumatorilor continuă să se îmbunătăţească. Piaţa imobiliară dă, de asemenea, semne de performanţă solidă, iar PIB-ul creşte doar uşor sub aşteptări”, comentează Buckner, în analiza citată.
Potrivit sursei citate, piaţa muncii din SUA a depăşit în general aşteptările, iar o prioritate pentru noul preşedinte va fi să se asigure că această creştere economică nu deraiază.
Una dintre promisiunile electorale ale lui Donald Trump este „să pună capăt inflaţiei şi să facă America din nou accesibilă”.
Planurile sale includ extinderea producţiei de energie în SUA, reducerea impozitelor şi extinderea tarifelor la importuri pentru a proteja comerţul intern. O victorie a lui Trump ar putea fi iniţial pozitivă pentru dolarul american şi este demn de remarcat faptul că dolarul a crescut cu aproximativ 5% în urma victoriei sale surprinzătoare din 2016.
„Kamala Harris a pus accentul pe o „economie a oportunităţilor”, cu reduceri de taxe menite să avantajeze familiile cu venituri medii şi mici şi să extindă sprijinul pentru părinţii şi cumpărătorii primei locuinţe. Acest aer de continuitate ar putea duce la o reacţie mai moderată pe pieţele financiare”, indică Buckner.
Analiza citată arată că relaţiile dintre SUA şi România au înregistrat recent progrese semnificative, iar poate cel mai bun exemplu este succesul României în ceea ce priveşte eliminarea obligativităţii vizelor.
„Faptul că România are toate şansele să adere la programul Visa Waiver, susţinut de autorităţile de la Bucureşti, este un atu important în ochii investitorilor americani. Sperăm că noile autorităţi de la Bucureşti vor şti să capitalizeze toate aceste argumente şi să atragă o prezenţă mult mai puternică a investitorilor americani în România”, spune Cosmin Bucur, manager la Moneycorp România.
Bucur a adăugat că dacă SUA va continua să ia măsuri pentru reducerea inflaţiei, efectele se vor resimţi până la Bucureşti.
„Semnalul de reducere a inflaţiei este unul pozitiv, iar dacă America cooperează cu UE pentru a combate creşterea preţurilor, efectele pozitive se vor vedea şi în România. Petrolul, gazele şi energia sunt în centrul atenţiei, iar SUA are tot interesul să îşi valorifice activele din aceste sectoare. În plus, o scădere semnificativă a inflaţiei va duce la scăderea ratelor dobânzilor, cu un impact direct, pozitiv, asupra relansării economice la care sperăm cu toţii”, a adăugat expertul.
În ceea ce priveşte schimburile comerciale dintre România şi SUA, acestea au ajuns anul trecut la 5,5 miliarde de euro, marcând o creştere de 10% faţă de anul precedent, deşi potenţialul nu a fost încă pe deplin valorificat, după cum a declarat recent ambasadorul României în SUA, Dan-Andrei Muraru.
„Anul trecut, au fost 5,5 miliarde de euro în importuri şi exporturi. Anual, există o creştere naturală de aproximativ 10%. Este clar o creştere anuală, dar încă departe de potenţial”, a explicat recent diplomatul român pentru AGERPRES.
El a dat exemple din relaţiile comerciale ale SUA cu alte ţări din regiune pentru a ilustra potenţialul de creştere.
„Am să vă dau câteva cifre: Polonia – Statele Unite la 23-25 de miliarde de euro, Ungaria, o ţară la jumătate faţă de România ca populaţie şi mult mai mică ca PIB, la 10 miliarde de euro cu Statele Unite, şi Cehia – Statele Unite la 12 miliarde”, a menţionat Muraru.
Ambasadorul a pledat astfel pentru „iniţiative care ar putea aduce beneficii în domeniile start-up-urilor, înaltei tehnologii, infrastructurii şi industriei auto”.
Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui american Bill Clinton, potrivit Ministerului român al Afacerilor Externe. Vizita lui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniştrii de externe ai celor două state.
Ulterior, Asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene şi Canadiene a vizitat Bucureştiul în octombrie 1997, unde au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului. De la lansarea sa, parteneriatul strategic a fost un pilon esenţial al politicii externe a României şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne de reformă politică, economică, militară şi administrativă.
