Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a iniţiat o sesiune de consiliere online cu mediul de afaceri din domeniul turismului care activează pe litoralul Mării Negre, înaintea începerii activităţii Comandamentului Litoral 2024 – structură special creată a ANPC pentru monitorizarea activităţii comerciale, în sezonul estival, în această zonă.
Potrivit unui comunicat al ANPC, Sebastian Hotca, preşedintele interimar al instituţiei, a subliniat importanţa dialogului, a colaborării şi deschiderii manifestate de ANPC şi de operatorii economici de la malul mării, în sprijinul respectării drepturilor consumatorilor şi în beneficiul acestora.
Totodată, şeful Autorităţii a făcut referire la rolul extrem de important al controlului voluntar, procedură la care pot apela operatorii economici, pentru a fi siguri că prestaţia lor comercială se supune exigenţelor de control ale ANPC şi că, astfel, turiştii care vizitează litoralul vor fi din ce în ce mai mulţi şi mai mulţumiţi.
La rândul său, directorul general, Paul Anghel, a avertizat, în deschiderea prezentării sale, asupra posibilităţii apariţiei unor falşi comisari – fapt care a mai fost semnalat în media – subliniind că echipele de control ale ANPC prezintă întotdeauna legitimaţia de serviciu, iar fotografia şi numele lor se regăsesc pe site-ul instituţiei.
Potrivit acestuia, falşii comisari nu pot încasa niciun fel de sume de bani, plata amenzilor realizându-se de către operatorii economici în contul de trezorerie menţionat pe procesul verbal de constatare a contravenţiei.
Directorul general a continuat cu prezentarea aspectelor vizate de comisarii ANPC, în timpul verificărilor, detalii prezentate şi în fişele de control, aflate pe site-ul instituţiei, respectiv: să obţină sau să actualizeze autorizaţiile de funcţionare ale locaţiilor şi să verifice, din punct de vedere metrologic, aparatura de măsurare folosită în activitatea comercială.
Totodată, directorul general al ANPC a făcut referire la verificarea conformităţii etichetelor alimentare care trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii, şi anume: denumirea produsului alimentar, lista ingredientelor, lista alergenilor, cantitate/categorii de ingrediente, cantitatea netă de produs, data durabilităţii minimale/data limită de consum, condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare, numele/denumirea comercială şi adresa comerciantului.
Pe de altă parte, Paul Anghel a subliniat că este necesar să fie menţionate: ţara de origine/locul de provenienţă, instrucţiunile de utilizare, concentraţia alcoolică, declaraţia nutriţională.
Conform sursei citate, inspectorii ANPC trebuie să verifice informaţiile care sunt obligatorii a fi prezente în listele meniu ale unităţilor de alimentaţie publică, atât în restaurante, cât şi pentru listele meniu online: denumirea preparatului culinar, cantitatea netă/preparat (valabilă după prepararea termică), lista ingredientelor utilizate la pregătirea preparatelor, a celor cu efecte alergene, preţul de comercializare.
În ceea ce priveşte etichetarea produselor tradiţionale, este neconformă folosirea, pentru produsele realizate industrial, a sintagmelor de tipul:
„de casă”, „ca acasă”, „ca la mama acasă”, „ţărăneşti”, „tradiţional”, „metodă tradiţională”.
Referitor la condiţiile de depozitare şi expunere a preparatelor la comercializare, pentru preparatele calde se permite minimum +600 C, iar pentru preparatele reci, maximum +80 C.
În cazul unităţilor de cazare sunt necesare informaţii obligatorii afişate la recepţie, respectiv certificate de clasificare sau autorizaţia provizorie de funcţionare, certificat constatator, tarife maximale, placheta cu telefonul consumatorului (de pe site-ul www.anpc.ro). Tot în cazul unităţilor de cazare, printre cerinţele obligatorii pentru spaţiile de cazare se numără: dotarea camerelor în funcţie de clasificare, starea accesoriilor de dormit (saltea, perne, hisă de protecţie etc.), a lenjeriilor, prosoapelor etc., starea de curăţenie din anexe şi grupuri sanitare, asigurarea materialelor necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate, montarea uscătoarelor cu aer cald sau a distribuitoarelor de prosoape de hârtie în grupurile sanitare comune, nefiind permise cele textile.
În cazul operatorilor de plajă, aceştia trebuie să aibă registrul de evidenţă a calităţii apei, să asigure cel puţin 8 mp de uscat/persoană, plaja să fie întreţinută în permanentă curăţenie, să fie dotată cu recipiente de colectare a deşeurilor (cel puţin un recipient la 250 mp de plajă), să nu existe pe plajă reziduuri solide (lemn, cauciuc etc.), detergenţi sau produse petroliere, prezenţa algelor sau a altui tip de vegetaţie de plajă este permisă numai în locuri special desemnate, asigurarea numărului recomandat de dotări sanitare, asigurarea rampelor de acces pentru persoane cu dizabilităţi, asigurarea calităţii nisipului, atât uscat, cât şi umed.
În cazul echipamentelor de agrement, operatorii economici trebuie să pună la dispoziţie instrucţiunile de exploatare furnizate de producător, să informeze consumatorii, în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, prin afişarea denumirii echipamentului, date de identificare ale deţinătorului, modul de utilizare, potenţiale pericole, să deţină documentaţia furnizată de producător, să efectueze reparaţiile şi lucrările de întreţinere a echipamentului, să asigure personal de deservire autorizat, să nu folosească avertizări de tipul „utilizare pe riscul dumneavoastră”.
„Cred că toţi operatorii economici au înţeles, în cadrul sesiunii de consiliere, importanţa menţinerii condiţiilor de comercializare a produselor şi serviciilor pe care le oferă consumatorilor la un nivel cât mai ridicat, astfel încât, în principal, să nu fie pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor. Rolul ANPC are, pe lângă acţiunile de control, o componentă importantă în ceea ce priveşte informarea consumatorilor şi consilierea operatorilor economici, astfel încât acest sezon să fie cât mai reuşit pentru toţi turiştii”, a afirmat Sebastian Hotca.
Potrivit ANPC, în cadrul întâlnirii a fost subliniat faptul că există o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor oferite turiştilor pe litoralul românesc şi că operatorii economici sunt deschişi către o colaborare continuă cu autorităţile locale sau centrale, astfel încât gradul de satisfacţie al consumatorilor, raportat la modul în care le sunt respectate drepturile, să fie cât mai ridicat.
