Rolul tradiţional al instituţiilor supreme de audit este doar de a supraveghea utilizarea corectă a resurselor publice şi de a asigura integritatea dar ele pot să devină şi cineva care poate contribui la generarea încrederii în guvern, a declarat miercuri Arturo Herrera Gutierrez, director global pentru Guvernanţă EFI la Banca Mondială.
Potrivit acestuia, una dintre sarcinile relativ noi ale unei instituţii supreme de audit este aceea că începe să se concentreze asupra performanţei, nu numai în ceea ce priveşte modul în care este utilizat bugetul, ci şi dacă utilizarea acestuia ajută la furnizarea serviciilor în timp util cetăţenilor.
„Dacă un guvern oferă servicii bune în ceea ce priveşte educaţia, securitatea, apa şi dacă o instituţie supremă de audit ar putea să verifice dacă se face corect, acest lucru ajută la creşterea încrederii în guvern. Şi încrederea în guvern este un ingredient cheie pentru capacitatea cetăţenilor de a plăti taxele la timp. Deci, rolul instituţiei supreme de audit nu este doar rolul unui auditor expus, ci este şi o entitate care, dacă este comunicată corespunzător, contribuie la creşterea încrederii în guvern”, a spus Arturo Herrera Gutierrez, la evenimentul dedicat împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.
Referindu-se la unele dintre reformele care au fost implementate în România, inclusiv auditurile de performanţă, Arturo Herrera Gutierrez a atras atenţia asupra problemelor asociate cu noile unghiuri ale politicii publice, în special schimbările climatice. „Instituţiile Curţii Supreme au evoluat de la instituţii care se concentrau pe conformitate, apoi pe audituri financiare şi, în cele din urmă, la audituri de performanţă. Dar, pe măsură ce managementul financiar public evoluează şi acum este preocupat de impactul, şi în special în domenii critice precum schimbările climatice, de impactul asupra mediului, atunci, în acelaşi timp, instituţiile supreme de audit trebuie să evolueze”, a spus Gutierrez.
Acesta a adăugat că viziunea referitoare la managementul finanţelor publice în domeniul schimbărilor climatice, a trecut de la a se asigura că există resurse, la a se asigura că există impact. „În cele din urmă, pentru cetăţenii noştri, ceea ce este relevant nu este dacă guvernul alocă bani pentru a aborda problemele legate de schimbările climatice, ci de fapt dacă reducem viteza încălzirii globale”, a spus Gutierrez.
Din punct de vedere instituţional, Gutierrez a menţionat faptul că, în ţări precum România, instituţia supremă de audit s-a mişcat prima şi şi-a dezvoltat capacităţile de auditare a performanţei iar Guvernul central este cu câţiva paşi în urmă. „În astfel de ţări, instituţia supremă de audit ar trebui să joace nu doar un rol de auditor, ci ar trebui să joace rolul de lider instituţional al schimbării şi un agent care asigură şi impune reforme într-o ţară”, a spus oficialul BM.
