Pentru România, asigurarea necesarului de produse alimentare din producția internă trebuie să devină un obiectiv strategic. Nu ne lipsește nimic pentru atingerea acestei ținte: avem la dispoziție foarte multe fonduri europene nerambursabile, există foarte multe proiecte, statul oferă garanții pentru creditele acordate de bănci, iar tot mai mulți tineri se întorc în agricultură. Acesta a fost subiectul conferinței naționale „Hrană de calitate – profit pentru toți românii – cum adăugăm plusvaloare agriculturii”, organizată de postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, alături de cotidianul național Jurnalul. Dezbaterile au adus în prim plan o serie de proiecte pe care autoritățile le pregătesc pentru sprijinirea fermierilor și industriei alimentare, dar și problemele cu care se confruntă aceste sectoare.
3,8 miliarde de euro așteaptă să fie cheltuiți rapid
Prin Planul Național Strategic 2023-2027, agricultura românească are la dispoziție 15,83 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt pentru plăţi directe (subvenții), iar 5,83 sunt pentru investiţii. De asemenea, din exercițiul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, agricultura mai are la dispoziție 3,8 miliarde de euro care trebui cheltuiți până la sfârșitul acestui an, a spus ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Prezent la conferință, ministrul Agriculturii Petre Daea a anunțat că sprijinul financiar acordat tinerilor până în 40 de ani care vor să se ocupe de agricultură a crescut de la 40.000 de euro la 70.000. Mai mult, el a amintit că pe lângă acești bani, tinerii fermieri vor mai primi 50.000 de euro pentru susținerea investiţiilor pe care le vor face. „Eram pe locul 15, în anul 2015, în Uniunea Europeană, privind numărul de tineri fermieri. Acum, suntem pe locul 5. Aceste salt la nivelul Uniunii Europene este stimulat şi va fi susţinut în continuare prin proiectele noastre”, a afirmat ministrul Daea.
Ajutor de stat pentru industria alimentară
Executivul va lansa o linie de finanțare pentru industria alimentară, banii urmând să fie alocați pe proiecte sub forma unui ajutor de stat. Schema ar urma să fie lansată cel mai probabil la începutul anului viitor. În opinia lui Adrian Câciu, bugetului programului ar trebui să fie de cel puțin un miliard de euro.
La rândul său, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a anunțat că se așteaptă un răspuns al Comisiei Europene la solicitarea României de a se modifica Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât să se poată finanța și refacerea infrastructurii de irigații. De asemenea, Marcel Boloș a subliniat faptul că ministerul pe care îl conduce a avut toată deschiderea pentru a găsi împreună cu Ministerul Agriculturii cele mai bune formule pentru finanțarea sectorului agricol. El a amintit cele trei căi de finanțare promovate până acum (eficiența energetică, retehnologizarea industriei alimentare și digitalizarea), subliniind că toate au atras foarte multe proiecte din partea companiilor.
Pe lângă partea frumoasă a lucrurilor, conferința a adus în discuție și nemulțumirile producătorilor. Una din problemele ridicate de aceștia a fost cea legată de implementarea cu greutate a proiectelor de investiții. De exemplu, Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), a atras atenția că, deși companiile realizează proiecte, ele trebuie să aștepte între 8 și 12 luni pentru a primi autorizația integrată de mediu. La rândul său, Aurel Popescu, preşedinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), a adus în discuție faptul că România se confruntă cu un deficit de experți care trebuie să analizeze și să aprobe proiectele care vizează zona de energie regenerabilă.
Una dintre cele mai dificile situații se înregistrează în această perioadă în sectorul de lapte. Producătorii români asigură 40-45% din necesar, în timp ce în Ungaria crescătorii de vaci de lapte asigură 120%. Explicații sunt multe, dar toate pleacă de la prețul derizoriu oferit producătorilor. Ținând cont de scumpirea inputurilor, prețul la porta fermei ar trebui să fie anul acesta de 2,5-2,7 lei/litru, lucru care însă nu se întâmplă.
În acelaşi timp, reprezentanţii agricultorilor s-au arătat nemulțumiți de relația cu băncile. „Problema cea mai mare, care se vede în acest moment, este credibilitatea pe care o au producătorii în faţa instituţiilor bancare din cauza anumitor incoerenţe de luare a unor decizii în timp util”, a afirmat Octavian Păltănea, director de dezvoltare în cadrul grupului Carmistin.
