Rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul al treilea va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, indică Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 iulie 2026, dată luni publicității.
”Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflației la 10,3% în iunie și scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 și la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflației în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condițiile influențelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuințele de stat”, au remarcat membrii Consiliului.
În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluției cotațiilor gazelor naturale și altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele indirecte potențial exercitate pe plan intern de șocul energetic global, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate.
”Au fost evidențiate însă și ampla ajustare descendentă a cotației petrolului din luna iunie și indiciile unui an agricol bun, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și a gazelor naturale asupra prețurilor unor bunuri și servicii. Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni dezinflaționiste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată”, au concluzionat membrii CA al BNR.
Aceștia au evocat din nou decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază -, dar și dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată spre finalul anului 2025 și în trimestrul I 2026, precum și perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele trimestre, în principal pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025.
Evoluțiile au fost acompaniate de scăderea consumului privat în ultimele trimestre, inclusiv sub impactului șocului energetic global, precum și de consolidarea trendului descendent al dinamicii costurilor salariale din industrie/sectorul privat, ale căror efecte dezinflaționiste sunt așteptate să se manifeste de asemenea cu întârziere, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
”S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca nivelul și ascensiunea recentă a ratei anuale a inflației să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor”, arată documentul.
Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026 și mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 față de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar și cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili.
În cazul exportului net este, însă, probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluției acestuia, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au atenuat contracția în termeni anuali în prima lună a trimestrului II, au remarcat membrii Consiliului.
”Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, au susținut aceștia.
S-a arătat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
”În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești”, au transmis reprezentanții BNR.
Aceștia au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
”În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arată în Minuta BNR.
