Rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 aprilie 2026.
‘În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflației va ajunge la 9,8% în iunie, dar va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9% în decembrie 2026 și la 2,9% la finele anului 2027’, se menționează în minuta BNR.
Potrivit instituției, s-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026.
‘S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi efectele directe și indirecte potențial mai mari exercitate pe plan intern de creșterea cotației petrolului. Au fost evidențiate însă și măsurile adoptate recent în vederea protejării firmelor și populației de impactul inflaționist al șocului energetic, precum și situația actuală și anticipată a cererii de consum, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra prețurilor unor servicii și bunuri’, conform BNR.
În același timp, din partea factorilor fundamentali se vor resimți presiuni ușor dezinflaționiste pe orizontul foarte scurt de timp, au concluzionat membrii Consiliului, evocând dimensiunea peste așteptări atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul IV 2025 și perspectiva continuării adâncirii acestuia în prima jumătate a anului curent, dar și decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB și ale dinamicii descrescătoare a costurilor salariale din sectorul privat, mai ales în contextul puseului inflaționist recent și al cotelor ridicate ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a componentei de bază a inflației.
Este de așteptat ca presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025 – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, iar pe termen scurt, puterea de cumpărare a populației va fi suplimentar slăbită de efectele scumpirii combustibililor, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca probabila creștere mai accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul II 2026 sub impactul șocului energetic să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o ușoară redresare a activității economice în semestrul I 2026 față de ultimul trimestru al anului trecut, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
Conform BNR, s-a sesizat că perspectiva se asociază cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, antrenată probabil în bună măsură de evoluția formării brute de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Influențe similare ca sens sunt posibile din partea exportului net, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor în luna ianuarie 2026, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a accentuat totuși contracția în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai mult descreșterea în luna ianuarie 2026, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.
S-a arătat în mod repetat că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induce însă criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanțare.
Inclusiv din această perspectivă, a fost subliniată din nou importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
