Premierul interimar Ilie Bolojan spune că a preluat, atunci când a venit la Palatul Victoria, o țară cu spatele la zid, dar va preda viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, ”cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”.
‘După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, (…) mandatul se va încheia. A fost un mandat intens marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni. În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată. Nu a existat o alegere reală, ci singură variantă – să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi, nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efect imediat. Dacă nu am fi început o reformă ordonată ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru’, a declarat Ilie Bolojan, luni, la Palatul Victoria, într-o conferință de presă în care și-a făcut bilanțul mandatului.
El a admis că a fost obligat să înceapă guvernarea cu măsura creșterii TVA pentru a aduce bani la buget și a reduce deficitul.
‘Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective’, a transmis Bolojan.
Acesta le-a mulțumit românilor pentru că ”au avut de dus greul” în această perioadă, subliniind că efortul acestora a avut sens.
În context, el a explicat că măsurile luate au avut în vedere păstrarea resurselor pentru investiții și trecerea treptată de la creșterea alimentată de consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate.
‘A existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună. Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat accelerat în ultimii ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%. Inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României. Corecția bugetară nu a fost un scop în sine, am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate’, a spus Bolojan.
El a menționat și faptul că guvernul său a repornit programul PNRR și a renegociat anumite proiecte care au fost transferate către programul SAFE.
‘Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat, și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare’, a afirmat Bolojan.
