Investiția la bursă a fost văzută întotdeauna în România că fiind apanajul unui cerc restrâns de inițiați, fiind puțini cei care se aventurează să înțeleagă ce se află în spatele cifrelor venite dinspre emitenți. Comparativ, un apartament pe care îl cumperi și apoi îl închiriezi sau un depozit la bancă au mult mai puține secrete și pot fi gestionate de aproape oricine. Realitatea e că bursa e mult mai simplă decât pare, iar profilul investitorului nu e cel care s-a impus în mentalul colectiv.
Comparativ cu alte instrumente investiționale, acțiunile listate au marele avantaj al flexibilității, putând fi accesate cu sume mici de bani și în orice moment. Iar peste aparentul dezavantaj al cunoștințelor pe care ar trebui să le dețină investitorii se poate trece ușor folosind o strategie de investiții care să reducă la minimum influența deciziilor personale asupra rezultatului final. Mai exact, investind treptat sume relativ constante de bani într-un coș de acțiuni cât mai diversificat și păstrând acțiunile pe perioade lungi. Investiția treptată elimină nevoia de a decide când să cumperi și când să vinzi, iar diversificarea înseamnă că nu mai e nevoie să înțelegi raportările emitenților la nivelul la care le-ar înțelege un profesionist.
Poate, însă, o astfel de strategie să aducă randamente la fel de mari că investiția activă în acțiuni, cu achiziții și vânzări decise în funcție de fundamentele pieței și ale companiilor listate? Pentru a afla, am făcut un calcul pe două intervale de timp, 5 ani și 10 ani (încheiați pe 31 octombrie 2024), al randamentului pe care l-ar fi adus investiția constanță în cele mai importante acțiuni listate la Bursa de Valori București. Am folosit pentru asta indicele BET-TR (total return), compus în momentul de față din 20 de acțiuni, acesta incluzând și dividendele pe care le acordă companiile. Nu am luat în calcul comisioanele de tranzacționare sau alte tipuri de costuri aferente tranzacționării și nici impozitele și contribuțiile sociale. Acestea trebuie plătite pentru orice tip de investiție, iar nivelul lor variază în timp, așa că nu sunt relevante pentru acest calcul.
Am luat în calcul o suma lunară de 100 de lei investită în aceste acțiuni, pentru fiecare dintre cele două perioade avute în vedere, 5 ani, respectiv 10 ani, fără vânzări de acțiuni în această perioada. Pentru că am luat în calcul indicele cu dividende incluse, scenariul presupune reinvestirea acestor dividende în acțiuni ale acelorași emitenți. Nu e neapărat cea mai ușor de implementat strategie investițională, însă ea poate fi adaptată pentru a fi pusă în aplicare mai ușor. De exemplu, în fiecare luna pot fi cumpărate acțiuni la câte unul sau doi emitenți din BET-TR, pentru a reduce din timpul alocat acestui demers. În final, rezultatul nu diferă cu mult.
Așa cum se poate observă în tabelul alăturat, o investiție lunară de câte 100 de lei realizată în ultimii 10 ani în acțiunile din BET-TR ar fi dus la acumularea sumei de 35.104,84 lei la finalul lunii octombrie, de aproape trei ori mai mult decât suma totală investită, de 12.000 de lei. Asta înseamnă un randament mediu anual de 11,33%, considerabil mai mult decât dobânda bancară ce ar fi putut fi încasată în intervalul respectiv și cam în aceeași zona cu randamentul care putea fi obținut dintr-o investiție imobiliară în Bucureșți, luând în considerare atât aprecierea prețului imobilului, cât și chiria încasată. Pe 5 ani, la o investiție cumulată de 6.000 de lei suma rezultată la final ar fi fost de 10.953,28 lei, echivalent cu un randament de 12,79%.
Însă randamentul obținut din investiția imobiliară ar fi presupus mobilizarea întregii sume de la început (că să nu mai vorbim de faptul că nu era nevoie de 12.000 de lei, ci de mult mai mulți bani), în timp ce la bursă banii pot fi investiți și treptat. Pentru a face lucrurile comparabile am luat în calcul și valoarea în timp a banilor, iar pentru asta am folosit indicatorul XIRR (extended internal rate of return), care calculează randamentul anualizat luând în considerare momentul în timp al fiecărei intrări și ieșiri de bani. Asta deoarece 100 de lei din 2024 nu mai înseamnă la fel de mult ca 100 de lei din 2014, banii pierzându-și valoarea în timp, așa cum știu toți cei care merg la magazin să cumpere de mâncare în ziua de azi.
Atunci când luăm în considerare și erodarea valorii banilor randamentul mediu anual al investiției bursiere lunare crește considerabil, până la 20,34% pe 10 ani și chiar 24,28% pe 5 ani. Importantă diminuării valorii banilor în timp poate fi observată și mai bine privind la ultima coloana a tabelului, acolo unde apare randamentul mediu anual care ar fi fost obținut plasând toți banii în acțiuni la începutul perioadei. Pentru o investiție de 10 ani acesta era de 17,48%, iar pentru una de 5 ani de 20,35%, sub nivelul XIRR pentru investiția lunară. E adevărat că în cazul celei din urmă ipoteza de la care se pornește este că banii pot fi plasați cu același randament și atunci când nu sunt în acțiuni, ceea ce în realitate e improbabil, însă chiar și dacă ei ar fi plasați în depozite bancare până la cumpărarea acțiunilor, randamentul final nu ar fi cu mult mai mic în cazul investiției lunare decât în cazul în care plasezi toți banii în acțiuni de la început.
Dacă în cei 10 ani acumulezi și un pic de experiență și reușeșți să-ti ajustezi strategia în așa fel încât să te orientezi pe acțiunile cu potențial mai mare de creștere, randamentul poate fi chiar mai mare. Toate acestea cu riscuri mici, timp limitat alocat, sume investite în funcție de posibilități și fără să fie nevoie să înveți contabilitate și standarde de raportare financiară. Ceva ce poate face chiar oricine, indiferent de nivelul de pregătire, timpul pe care îl poate alocă și banii de care dispune.
