O criză puternică este ca o sită care cerne grâul și îl desparte de neghină: companiile cu baze solide supraviețuiesc, în timp ce restul dispar. Aici însă, nu mărimea este importantă, ci modul în care companiile sunt pregătite să facă față unor provocări neașteptate. Și nu, nu e vorba doar de capacitatea de adaptare, ci mai ales de existența unei rigori financiare atât în activitatea de zi cu zi, cât și în strategia de dezvoltare.
Mediul de business românesc trece printr-o multitudine de crize: la început a fost pandemia, acum se simt puternic efectele războiului de lângă noi. Să supraviețuiești în această junglă a incertitudinilor nu e deloc ușor, dar există câteva soluții care îți pot da mult mai multe șanse să reușești. Astfel, regula primară pentru orice companie este să aibă acces la cash pentru cel puțin șase-nouă luni. O altă regulă de urmat, pe care și antreprenorii români trebuie să învețe să o aplice, spune că te împrumuți când e bine, pentru când ar putea fi rău.
De exemplu, nu știu niciun exemplu de finanțare care să se fi obținut în perioada de lockdown. Din nou se aplică principiul că dacă vrei bani de la bancă, îi obții înainte să ai nevoie. Este un lucru care în cultura românească de business nu prea se face.
Cum îți dai seama despre ce sumă ai nevoie? Trebuie luate toate cheltuielile și înmulțite cu șase sau cu 12. Dacă ai acei bani în conturi, esti oarecum asigurat în caz de criză. Dacă nu îi ai, te împrumuți de la bancă. Nu trebuie să te atingi de ei, ci trebuie să-i ai acolo disponibili.
În timpul unei crize, acele luni îți dau răgaz să poți reconfigura strategia la noile condiții de piață.
Ce să faci să obții finanțare
O capcană în care cad antreprenorii în căutare de finanțare este ascunderea adevărului complet – ei transmit doar informațiile care cred că vor da un plus în decizia unui investitor.
Cu alte cuvinte, lipsa transparenței ar fi principala problemă. Orice proprietar de firmă care caută un investitor trebuie să livreze rezultate cuantificabile istoric, iar cifrele să se lege cu realitatea. O companie clădită să fie transparentă va avea acces mult mai ușor la finanțări, chiar și din partea unor mari instituții. Un alt element important la care un antreprenor trebuie să fie atent este înregistrarea corectă activelor, pasivelor, a cheltuielilor și a veniturilor în contabilitate.
Astăzi vorbim despre o sofisticare a pieței financiare din România. Apar mult mai multe IFN-uri, inclusiv în zona de leasing. De exemplu un produs tip ”sell and lease back”, care până acum era disponibil companiilor mari cu active foarte stabile, acum, prin diverse companii de leasing, este accesibil inclusiv antreprenorilor mici și microintreprinderilor, cu cifre de afaceri sub o sută de mii de Euro. Avem inclusiv piața specială AeRO pentru firmele mici care a început să funcționeze și reprezintă un pas important în trecerea spre piața principală a Bursei de Valori București (BVB).
Investitorii versus costurile banilor gratis
Sumele primite de la un investitor nu sunt niciodată gratuite. Dacă afacerea nu se poate finanța la bancă, așa cum este situația unui startup, e indicat să cauți investitorii de tip business angel sau fondurile de investiții, care își asumă riscurile unei afaceri aflate la început de drum. Ca regulă generală, orice investitor care pune bani într-o afacere se așteaptă la o rentabilitate de cel puțin 10-15%, procentul putând crește în funcție de riscul perceput în legătură cu afacerea. Când pui acest procent în balanță cu 5-7% cerut de o bancă, vei vedea că sunt mult mai scumpi acei bani.
Până la urmă, decizia accesării uneia sau alteia dintre sursele de finanțare ține de oportunitate. Cei mai buni bani sunt cei pe care îi ai la dispoziție sau îi poți obține atunci când ai nevoie de ei. Pentru un antreprenor, este preferabil să acceseze fondurile în următoarea ordine: fonduri personale, granturi/fonduri din programe guvernamentale pentru start-up-uri/intreprinderi, fonduri atrase de la instituții financiare, investitori.
