Fiind un sector în care sunt rulați foarte mulți bani, domeniul financiar a fost întotdeauna unul predispus la fraude, iar în România acestea s-au materializat uneori prin scheme piramidale în care s-au acumulat sume colosale, așa cum au fost cazurile Caritas și FNI. Vremurile s-au schimbat, metodele s-au adaptat la mijloacele de comunicare moderne, iar în loc de anunțurile din ziar în care erau inserate listele cu câștigătorii din fiecare săptămână de la Caritas, acum naivii sunt atrași cu ajutorul site-urilor și rețelelor de socializare. Finalitatea este, însă, aceeași: trecerea unor sume cât mai mari din buzunarele păgubiților în cele ale escrocilor.
O diferență majoră față de anii 1990 este că metodele moderne de fraudare nu mai sunt limitate în spațiu, internetul făcând ca majoritatea tipurilor de escrocherii să poată fi derulate de la multe mii de kilometri distanță, ceea ce face ca autorii lor să fie greu sau chiar imposibil de prins. Chiar și cei care acționează din România sunt greu de tras la răspundere în multe situații, convingându-și victimele să facă lucruri care au toate caracteristicile unor decizii luate în deplină cunoștință de cauză. În aceste condiții e cu atât mai important să știm să discernem între o investiție legitimă și o fraudă, pentru a putea să ne ferim de cele din urmă.
Mai jos sunt câteva lucruri pe care e bine să le avem în vedere atunci când avem niște bani de investit și nu cunoaștem prea multe lucruri despre domeniul investițional:
- Ce nu apare în registrul ASF e aproape sigur țeapă.
Marea majoritate a oportunităților investiționale sunt reglementate. Asta înseamnă că ar trebui să putem găsi informații despre entitatea care ne propune să investim bani într-un instrument financiar pe site-ul instituției de reglementare din țara de origine, iar în cele mai multe cazuri și pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), www.asfromania.ro. De altfel, cine intră pe site-ul ASF este întâmpinat de o fereastră pop-up cu o alertă antifraudă, în care este atrasă atenția asupra unor escrocherii în care este victimele sunt sunate, chipurile, chiar din partea instituției pentru a realiza investiții. Pe prima pagină a aceluiași site există un link către o pagină cu alerte pentru investitori, pe care apare o listă lungă cu site-uri, persoane și firme care pretind că ar avea dreptul să activeze în sectorul investițional, fără să fi fost în realitate autorizate în acest sens.
Nu doar entitățile de care ar trebui să ne ferim sunt, însă, enumerate pe site-ul instituției de supraveghere locale (fără ca lista să fie, desigur, una limitativă), ci și cele care au toate actele în regulă. Tot pe prima pagină există un link catre registrele cu entități autorizate, iar mai departe se poate ajunge la Registrul instrumentelor și investițiilor financiare, în care sunt 28 de categorii de entități, cea mai importantă fiind chiar prima, cea a entităților care prestează servicii și activități de investiții în România. Aceasta are nu mai puțin de 785 de poziții, pe care sunt atât firme de investiții și bănci din România, cât și firme înregistrate în Uniunea Europeană și care au dreptul să activeze în România în baza pașaportului european. Există, teoretic, posibilitatea de a investi și prin intermediul unor firme de investiții din state extracomunitare, însă într-o asemenea situație ar trebui ca inițiativa să aparțină investitorului. Nicio firmă de investiții serioasă înregistrată în afara Uniunii Europene nu și-ar bate capul să caute activ clienți în Europa fără să se și înregistreze aici. Așadar, ca regulă generală, dacă vă caută cineva în numele unei entități care nu e în acest registru al ASF, sunt 99% șanse să fie vorba de o escrocherie.
- Mesajele și telefoanele din senin, uriaș semnal de alarmă.
Contrar lucrurilor pe care le vedem în filme precum “Lupul de pe Wall Street”, firmele de brokeraj serioase de pe piața de capital fac foarte rar ceea ce se numește “cold calling”, contactarea de potențiali clienți în mod direct, fără să fi avut anterior vreo tangență cu aceștia. Prin urmare, un telefon, e-mail sau mesaj de orice fel de la cineva care pretinde că reprezintă o firmă de investiții trebuie să tragă din start un semnal de alarmă. Dacă, totuși, pare că există o doză de credibilitate în ceea ce spune persoana respectivă, nu durează mult o verificare pe site-ul ASF, pentru a vedea dacă acea firmă există și este autorizată să funcționeze în România sau dacă, dimpotrivă, apare pe lista cu alerte investiționale.
Chiar dacă firma există, nu e garantat că persoana care sună sau trimite mesaj chiar are vreo legătură cu ea, așa că pentru siguranță deplină e indicat pur și simplu să fie contactată acea entitate prin modalitățile pe care le are pe site, pentru a afla dacă într-adevăr de acolo provine cel sau cea cu care ați discutat anterior. Nu toate fraudele sunt realizate prin firme neautorizate să opereze în domeniul investițional, în multe cazuri escrocii se folosesc de numele unor firme care funcționează legal pentru a crește aparența de legitimitate a activității pe care o derulează.
- Orice promisiuni de îmbogățire din investiții sunt minciuni grosolane.
Investitorii experimentați știu că pe piața de capital nu te îmbogățești, ci doar îți multiplici banii pe care îi ai deja, la un randament de regulă superior față de ratele de dobândă oferite de bănci sau emitenții de obligațiuni. În ultimii ani randamentele aduse de acțiunile listate la Bursa de Valori București au fost unele bune, aproape de 20% în medie pe an luând în calcul și dividendele. Fondurile de investiții pot genera randamente în aceeași zonă, cu variații de la unul la altul în funcție de context și de deciziile managerilor de fond. Instrumente mai riscante pot aduce randamente mai mari, dar și riscuri pe măsură.
Atunci când cineva pretinde că îți oferă posibilitatea de a-ți multiplica de câteva ori banii într-un an, iar în unele cazuri chiar și în perioade mai scurte, fugi. Mai ales dacă acele randamente amețitoare sunt însoțite de asigurări că metoda este una verificată și că mergi la sigur cu ea. Randamentul este proporțional cu riscul, iar cine sugerează altceva fie minte pentru a prezenta doar partea favorabilă a lucrurilor, fie vrea pur și simplu să ia banii și să fugă cu ei.
- „Milionarul generos” care vinde sau donează secretul succesului nu există în realitate
E greu să vinzi rețeta succesului garantat dintr-o garsonieră veche de la marginea vreunui oraș din România și mergând la întâlnirile importante cu autobuzul. Un ingredient important al oricărui escroc care se respectă este imaginea de om de succes. Vila luxoasă, bolidul de 500 de cai putere, apartamentul din Dubai, imaginile din vacanțe luxoase și multe alte instrumente de manipulare de acest gen introduc mesajul subliminal potrivit căruia există o rețetă a succesului la care respectivul are acces. Ulterior, în mod convenabil, escrocul se oferă să împartă această rețetă și cu alții, uneori contra unor sume nesemnificative raportat la potențialul de îmbogățire, alteori chiar gratuit. În cazul particular al domeniului financiar, de regulă păgubiții sunt atrași către diverse platforme de tranzacționare neautorizate, acolo unde realizează tranzacții fictive, în unele cazuri obțin și profituri la fel de fictive, care îi conving să transfere bani și mai mulți, iar când încearcă să-și ia banii și să se bucure la rândul lor de acel Lamborghini în ediție limitată ajung să conștientizeze că de fapt „împăratul era gol”.
Atunci când intrăm în contact cu astfel de milionari generoși, care se oferă să ne ajute și pe noi să ajungem la același nivel de succes, ar trebui să ne întrebăm ce am face noi dacă am fi în situația lor. Dacă ai deja bani foarte mulți, ai potențialul de a câștiga și mai mulți, îți permiți să-ți faci orice capriciu în viață, ce alegi să faci mai departe: să profiți de timpul liber pe care îl ai și să trăiești mai relaxat, sau să folosești acel timp liber pentru a le arăta unor necunoscuți de pe internet cum să facă milioane de euro? Înainte de a investi vreun ban în orice ni se propune, trebuie să ne întrebăm ce are de câștigat firma sau persoana care ne propune asta, iar dacă acel câștig potențial este nesemnificativ față de ceea ce ni se promite la schimb, să ne dăm seama că e prea frumos ca să fie adevărat.
- Cine îți zice că ești mai deștept decât ești de fapt nu îți vrea binele.
E în natura umană să credem că suntem mai inteligenți decât suntem de fapt, iar ca regulă generală, cu cât un om e mai prost, cu atât se consideră mai inteligent. Dacă în trecut schemele Ponzi care au golit buzunarele multor români s-au bazat pe vânzarea iluziei că există niște oameni capabili de a multiplica banii prin metode numai de ei cunoscute, între timp lucrurile s-au mai rafinat, iar o parte importantă a poveștii se învârte în jurul ideii că, după un pic de training, oricine e capabil să obțină randamente uriașe. O astfel de poveste se completează de minune cu apetența recentă a românilor, și nu numai a lor, pentru teorii ale conspirației. În acest caz, cu teoria că în realitate oricine poate face bani cu nemiluita, dar oculta mondială a finanțiștilor lacomi vrea să ascundă asta și pretinde că dacă nu ai studii și experiență ești carne de tun pentru diverși escroci.
Realitatea e că inclusiv cei care au studii și experiență pot pierde sume mari de bani atunci când își asumă riscuri mari, dar cel puțin o fac în cunoștință de cauză. Cineva care nu cunoaște mai nimic despre investiții poate avea impresia că a făcut o investiție prudentă, iar în realitate să fi făcut un pariu în toată regula. Iar acesta este un teren fertil pentru o mulțime de scheme de fraudare în care victimele nici măcar nu-și vor da seama că au fost fraudate, fiindu-le vândută ideea că de fapt din cauza lor lucrurile nu au mers bine. E adevărat că există și printre brokerii clasici destui care, în căutare de clienți, exagerează beneficiile unor instrumente investiționale și le minimalizează riscurile, dar ca regulă generală, atunci când cineva încearcă să-ți vândă ideea că te poți îmbogăți din investiții fără să cunoști domeniul sau că îți poate vinde un curs minune cu care depășești orice profesionist din piață, e mai bine să o iei în direcția opusă. Chiar dacă nu e vorba de o escrocherie, ci doar de o exagerare, nu îți dorești să intri într-un parteneriat cu cineva lipsit de moralitate, care e dispus să inducă în eroare pentru a atrage un client în plus.
În viața reală sunt destule alte situații în care putem ajunge victimele unor escrocherii fără să ne încadrăm în vreuna din situațiile de mai sus, însă în majoritatea cazurilor este bifată cel puțin una dintre ele, de multe ori chiar toate. În final, totul se reduce la a ne da seama că dacă un lucru e prea frumos pentru a fi adevărat, cel mai probabil chiar nu e adevărat. Sau, vorba americanilor, „there is no such thing as a free lunch”.
