Timp de peste un secol, testele de IQ au fost considerate cea mai sigură măsură a inteligenței. Cu toate acestea, studiile moderne din psihologie și neuroștiință arată că un scor ridicat nu garantează succesul în viață, adaptarea socială sau echilibrul emoțional. Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap, lansează primul studiu național care încearcă să redefinească felul în care înțelegem excelența: „Tiparul neurocognitiv al excelenței românești”. Cercetarea combină psihologia aplicată, analiza neurofiziologică și evaluarea emoțională, pentru a descoperi cum funcționează mintea tinerilor cu potențial înalt.
Howard Gardner, profesor la Harvard, a introdus în 1983 teoria „inteligențelor multiple”, o perspectivă care a schimbat complet modul de gândire al lumii academice. Conform acestei teorii, oamenii pot fi inteligenți în moduri diferite: lingvistic, logic, muzical, spațial, interpersonal, intrapersonal sau naturalist. Gardner susține că succesul real apare atunci când o persoană își folosește tipul dominant de inteligență într-un mod constructiv, nu atunci când atinge o medie ridicată într-un test standardizat.
La rândul său, Daniel Goleman, fost cercetător la Harvard și autorul volumului „Emotional Intelligence”, publicat în 1995, a demonstrat că abilitatea de a recunoaște și controla emoțiile proprii contează mai mult pentru reușită decât capacitatea logică pură. Studiile realizate la Yale Center for Emotional Intelligence confirmă aceeași concluzie: elevii care își pot regla emoțiile au performanțe școlare mai bune și un risc mai mic de anxietate sau epuizare.
World Economic Forum, în raportul „Future of Jobs 2023”, arată că empatia, gândirea critică, adaptabilitatea și creativitatea sunt considerate competențe esențiale pentru piața muncii viitorului. UNESCO și OECD susțin că succesul educațional ar trebui evaluat multidimensional, prin instrumente care includ și inteligența emoțională, socială și etică.
În acest context, studiul realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Institutul BrainMap aduce României o premieră științifică. Pentru prima dată, tinerii cu performanțe în domenii variate, de la știință și tehnologie la artă și leadership, sunt analizați după modul în care creierul și emoțiile lor funcționează în tandem. Prin metode de tip qEEG (electroencefalografie cantitativă), cercetătorii pot observa în timp real activitatea cerebrală, viteza de procesare și conectivitatea între regiuni diferite ale creierului.
Rezultatele vor ajuta la conturarea unui model de excelență mai realist. În România, peste 150.000 de copii sunt considerați cu potențial înalt, însă sistemul educațional nu are instrumente moderne pentru a-i identifica și sprijini. De aceea, acest studiu poate oferi un punct de pornire pentru politici educaționale mai inteligente, care să valorifice și dimensiunile emoționale și cognitive ale performanței.
Noua abordare propune o concluzie clară: nu există o singură formă de inteligență. Nu toți copiii buni la matematică vor fi cercetători, iar nu toți copiii creativi vor deveni artiști. Ceea ce contează este echilibrul dintre gândire, emoție și adaptare. Iar pentru prima dată, cercetarea românească încearcă să înțeleagă acest echilibru.
