Deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia, conform proiectului privind Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025-2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanţelor.
„Execuţia bugetară din primele opt luni ale anului reflectă un deficit de 4,57% din PIB nominal estimat. Creşterea cu 1,9 puncte procentuale faţă de deficitul înregistrat în perioada similară a anului trecut (2,63% din PIB) este explicată de majorarea ponderii cheltuielilor totale în PIB cu 2,6 puncte procentuale, preponderent pe seama avansului investiţiilor şi cheltuielilor salariale, în timp ce ponderea veniturilor totale în PIB a crescut cu 0,7 puncte procentuale, susţinută de evoluţia contribuţiilor de asigurări şi a veniturilor fiscale (în principal TVA, impozit pe venit şi salarii şi impozit pe profit). Având la bază revizuirea ţintei de deficit bugetar pe care Comisia Europeană urmează să o publice în această toamnă, pentru anul 2024 se estimează un deficit bugetar de 7,9% din PIB (metodologia ESA) de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, se menţionează în document.
Potrivit sursei citate, impactul măsurilor adoptate anul trecut se materializează pe partea de încasări, veniturile curente fiind în creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB în primele opt luni, iar la nivelul trimestrului 4 încasările vor reflecta şi impactul măsurilor fiscale adoptate recent, respectiv majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei, în cazul veniturilor din pensii, începând cu veniturile aferente lunii octombrie.
Pentru proiecţia veniturilor bugetare aferente perioadei 2025-2031 au fost avute la bază cinci ipoteze, respectiv: creşterea veniturilor bugetare în corelare cu creşterea nominală a PIB pentru perioada de ajustare fiscal-bugetară 2025-2031; implementarea reformei fiscale potrivit jaloanelor 207, 208 şi 237 din PNRR cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, măsurile fiscale specifice urmând să fie stabilite pe baza scenariilor elaborate de către Banca Mondială şi vor fi aprobate de Guvernul României în primul trimestru din 2025; implementarea măsurilor de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar şi de îmbunătăţire a cadrului legislativ destinat insolvenţei, care va avea un impact bugetar concretizat într-o creştere a veniturilor bugetare cu 0,5% din PIB la finalul anului 2026; implementarea măsurilor de îmbunătăţire/reformare a veniturilor nefiscale prin actualizarea redevenţelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licenţă de exploatare operatorilor economici; operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi asigurarea încasării de accize şi redevenţe aferente exploatării gazelor naturale începând cu anul 2027.
Astfel, în perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.
„Impactul semnificativ asupra veniturilor curente îl are reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, împreună cu îmbunătăţirea colectării +0,5% din PIB pentru perioada de prognoză”, se subliniază în proiect.
Veniturile fiscale sunt prognozate în 2025 să înregistreze o creştere de 1,1 puncte procentuale a ponderii în PIB comparativ cu anul 2024, ajungând la 17,23% din PIB, prin includerea impactului Reformei fiscale. Începând cu anul 2026, se preconizează o creştere a încasărilor cu 0,5% din PIB, iar din 2028 cu 0,7% din PIB faţă de 2025. În acest context, veniturile fiscale sunt estimate să ajungă la nivelul de aproximativ 18% din PIB până la finalul perioadei de prognoză.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, ipotezele care au stat la baza proiectării acestora sunt: reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031, acest lucru fiind posibil printr-o puternică moderare a creşterii cheltuielilor de personal fără a depăşi limitele de cheltuieli de personal care sunt prevăzute în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum şi cu respectarea legislaţiei privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanţă în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar şi prin restructurarea sistemului de facilităţi acordate anumitor categorii de personal din sectorul public; menţinerea unei ponderi de aproximativ 5% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în perioada 2025-2031, respectiv o reducere uşoară ca procent în PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toată perioada de prognoză; reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum şi a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale; creşterea ponderii cheltuielilor cu investiţiile în PIB la 7,9% din PIB în anul 2025 şi la 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% în anul 2027, urmată de o menţinere a ponderii în PIB a acestora la peste 5%, ţinând cont că din anul 2027 se încheie perioada de implementare a PNRR; cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creşterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanţa proiectele de investiţii publice.
Astfel, cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creşterii investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Documentul mai semnalează că rata cursului de schimb valutar EUR/dolar se menţine constantă pe perioada de prognoză analizată, în timp ce ipotezele privind evoluţia ratelor dobânzilor pe termen lung sunt de menţinere la un nivel constant de 6,9% din PIB, iar ratele dobânzilor pe termen scurt înregistrează o tendinţă uşoară de scădere de la 5,0% din PIB în 2025 la 4,4% din PIB în 2031.
Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluţie ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii, inclusiv a celor realizate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmată ulterior de o evoluţie descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză.
Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024.
Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Ajustarea bugetară realizată în perioada 2021-2022 a fost în linie cu recomandarea Consiliului.
