Ponderea angajaţilor din UE cu vârsta între 20 şi 64 de ani care lucrau anul trecut part-time era de 17,1%, o uşoară creştere de la 16,9% în 2022, conform datelor publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Analizând datele din ultimii 10 ani, ponderea angajaţilor part-time a înregistrat o tendinţă de scădere lentă, dar constantă, de la 19,1% în 2014 şi 2015 la 16,9% în 2022, creştere fiind raportată doar în 2023.
Ponderea bărbaţilor care lucrau part-time în ultimii 10 ani a rămas stabilă, la aproximativ 8%, în timp ce ponderea femeilor a scăzut cu 3,9 puncte procentuale (pp), de la 31,8% în 2014 la 27,9% în 2023.
În 2023, aproximativ o treime (31,8%) dintre femeile angajate şi care aveau copii, cu vârsta între 25 şi 54 de ani, lucrau part-time, în contrast cu ponderea de 20% în cazul femeilor fără copii. În rândul bărbaţilor, doar 5% dintre cei care aveau copii lucrau part-time, faţă de 7,3% în cazul celor fără copii.
Diferenţa ponderilor în cazul muncii part-time între femei şi bărbaţi cu copii era de 26,8 pp în 2023, iar pentru femeile şi bărbaţii fără copii era de 12,7 pp.
Cel mai semnificativ decalaj între femeile şi bărbaţii cu copii era în Austria, de 61,2 pp (69,2% faţă de 8%), Germania (57,2 pp) şi Ţările de Jos (54,8 pp). Aceste trei state au şi cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau part-time şi care aveau copii.
România este singurul stat membru UE unde ponderea bărbaţilor cu sau fără copii care lucrau part-time este mai ridicată decât a femeilor: 2,9% şi 3,5% pentru bărbaţii cu sau fără copii, faţă de 2,4% şi 2,7% pentru femeile cu sau fără copii.
De asemenea, ponderea femeilor cu copii care lucrau part-time o depăşeşte pe cea a femeilor fără copii în toate statele membre UE, exceptând Danemarca, Finlanda, Letonia, Grecia şi Romania.
