Uniunea Europeană este cel mai mare importator mondial de panouri solare și este de așteptat să rămână așa până în 2035, potrivit celui mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Se estimează că ponderea tehnologiilor de energie curată în factura de import a blocului comunitar va crește de la sub 10% în 2023 la 35% în 2035, în detrimentul combustibililor fosili. Chiar dacă și-ar asigura capacitățile de producție necesare pe piața internă, UE tot nu ar putea scăpa de dependența de China și, în general, de zona Asiei de Sud-Est, care asigură aproape 80% din producția de polisiliciu, un material esențial pentru producerea panourilor fotovoltaice. România se pregătește să intre și ea pe piața producătorilor de module solare cu investiții de 37 milioane de euro din PNRR.
Producția internă a UE de panouri solare a reprezentat sub 15% din cerere în 2023. Necesarul pieței a fost acoperit din importuri, arată raportul AIE, intitulat Energy Technology Perspectives 2024 ( ETP-2024). UE cumpără module solare în principal din China și țările din Asia de Sud-Est, dar unele unele importurile provin acum și din Statele Unite. Producția internă a Europei este de aproximativ 7 GW pe an și, în prezent, nu există anunțuri privind o extindere semnificativă a capacității. Din contră, sunt indicii că actuala capacitate existentă de producție a modulelor solare ar putea fi chiar redusă. În același timp, raportul AIE notează că ponderea UE în capacitatea globală de producție fotovoltaică a scăzut la mai puțin de 1%. Cu toate acestea, blocul și-a păstrat cota de 3% din oferta globală de polisiliciu, datorită purității ridicate a materialului produs în Germania și exporturilor sale către China. La nivel european, în special în Germania, există circa 166 de companii care produc diferite componente pentru panourile fotovoltaice, mai ales polisiliciu.
37 milioane euro din PNRR pentru două fabrici
Deocamdată România nu are niciun producător de panouri fotovoltaice, dar în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost trecute mai multe ținte pentru finanțarea producției diferitelor componente pentru panouri fotovoltaice. Astfel, la mijlocul lunii ocotmbrie Ministerul Energiei a semnat un contract de finanțare cu compania KBK KRAFT PROJEKT S.R.L din Brașov pentru construirea unei fabrici de panouri. Valoarea ajutorului de stat este de 3,9 milioane de euro, iar capacitatea anuală de producție estimată este de 140 MW. La începutul lunii noiembrie, ministerul a mai semnat un contract de finanțare în valoare de aproape 33 milioane de euro cu firma Heliomit SRL din județul Vaslui pentru construirea unei fabrici de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 1.500 MW pe an.
Creștere modestă a capacității solare
Până în 2024, România a înregistrat progrese în domeniul energiei solare, însă ritmul de creștere rămâne sub potențialul țării. În 2023, România a avut o capacitate instalată de aproximativ 1,5 GW de energie solară, relevă o analiză realizată de ONG-ul de mediu InfoClima. Ponderea energiei solare în mixul energetic național rămâne relativ mică, iar țara se confruntă cu provocări legate de infrastructura energetică și politicile de susținere a energiei regenerabile. România are un potențial solar considerabil, în special în regiunile sudice și de est ale țării, iar pentru a atinge obiectivele de energie regenerabilă stabilite pentru 2030, ea va trebui să accelereze investițiile și să îmbunătățească cadrul legislativ care să susțină tranziția energetică. Una dintre provocările majore pentru România este necesitatea de a atrage investiții străine și de a dezvolta parteneriate public-private pentru a finanța proiectele de energie solară.
Zona Asia Pacific domină producția de polisiliciu
Dimensiunea globală a pieței polisiliciului a fost evaluată la 757,4 tone în 2023 și se estimează că va crește de la 865,5 tone în 2024 la 2.582 tone până în 2032. Zona Asiei de Sud-Est a dominat piața polisiliciului cu o cotă de piață de 79,1% în 2023, ceea ce a reprezentat aproape 600 de tone, potrivit fortunebusinessinsights.com. În plus, dimensiunea pieței polisiliciului din SUA este proiectată să crească semnificativ, atingând un volum estimat de 318,77 tone până în 2032, determinată de cererea puternică din partea industriei electronice pentru fabricarea semiconductorilor. Producătorii de polisiliciu nu au reușit să țină pasul cu cererea în creștere, ceea ce a dus la un decalaj semnificativ între cerere și ofertă. Drept urmare, prețurile pentru acest material au crescut brusc în 2020 pentru prima dată, după ce ele au scăzut constant în ultimele decenii. Ulterior prețurile s-au reașezat și au rămas la un nivel scăzut în ultima perioadă, reflectând o situație complexă în industria energiei solare.
Prețurile sunt pe un trend de scădere
Prețul a fost evaluat la 22,567 dolari/kilogramul de polisiliciu la sfârșitul lunii octombrie, neschimbat față de săptămâna anterioară. Cu toate că stocurile de polisiliciu au fost aproape epuizate timp de două luni, producătorii nu au redus producția, ceea ce a menținut prețurile la un nivel scăzut. Această situație a fost determinată și de scăderea producției de panouri solare în patru țări din Asia de Sud-Est, ceea ce a redus cererea globală de polisiliciu. De asemenea, capacitatea de producție a lingourilor de polisiliciu în afara Chinei și a țărilor din Asia de Sud-Est este așteptată să crească semnificativ în următorii ani, ceea ce ar putea influența prețurile globale ale polisiliciului.
Conform unui scenariu analizat în raport, capacitatea mondială de producție a modulelor solare ar putea ajunge la 1.695 GW în 2035, comparativ cu 1.115 GW în 2023. Valoarea pieței globale pentru echipamentele solare, eoliene, electrice, baterii, electrolizoare și pompe de căldură aproape sa dublat de patru ori între 2015 și 2023, la peste 700 de miliarde dolari, sau aproximativ jumătate din valoarea tuturor gazelor naturale produse în lume. Conform politicilor actuale, piața globală pentru aceste șase tehnologii curate s-ar tripla până în 2035, depășind 2 trilioane dolari, mai relevă raportul citat.
