Datele oficiale se bat cap în cap, cu diferențe ce ajung până la aproape jumătate de milion de persoane. Între timp, Capitala și Ilfovul par să devină tot mai aglomerate. Câți oameni locuiesc cu adevărat în cea mai mare zonă urbană din țară și cum ar putea arăta viitorul demografic al acesteia?
O scurtă plimbare prin parcarea unui ansamblu rezidențial din zona Filaret e suficientă pentru a observa că mașinile cu număr de București sunt aproape în minoritate. „Uitați-vă aici: Tulcea, Teleorman, Olt, Argeș, Neamț, Brăila, una lângă alta… Locurile de parcare sunt ale proprietarilor, așa că ori aceștia nu și-au făcut mutație pe Capitală și au încă actele pe județele de origine, ori apartamentele au fost închiriate unor persoane care oficial domiciliază în altă parte”, spune Tudor Ionescu, unul dintre locatari. Indiferent care este varianta corectă, ceea ce este cert este că în spatele autoturismelor cu pricina se „ascund” persoane care nu figurează oficial ca locuind în București.
Situația pare a fi identică și în noile cartiere de la marginea orașului. „Așa este și la noi în Militari Residence, celebrul complex rezidențial aparținând de comuna Chiajna. Mergi printre blocuri și te izbește numărul mare de mașini cu plăcuțe din alte județe decât București sau Ilfov. Este clar că sunt mulți cei care stau în chirie sau care, din alte motive, nu și-au făcut mutație aici. Așa că populația comunei, oficial pe la 39.000 de locuitori, este cel mai probabil mult mai mare”, este convinsă Maria, care locuiește într-una din puținele case vechi rămase în apropierea noilor ansambluri rezidențiale.
Sub semnul întrebării
Sunt mulți cei care suspectează că în Capitală și în județul limitrof trăiesc semnificativ mai mulți oameni față de ce spun evidențele statului. Cel puțin datele recensământului din decembrie 2021 nu par a fi luate în serios aproape de nimeni. „Este clar că participarea insuficientă și nu tocmai sinceră a viciat semnificativ aceste rezultate, iar metodele de compensare cu ajutorul informațiilor de la Evidența Populației nu au fost nici ele grozave”, spune, la adăpostul anonimatului, un angajat al Institutului Național de Statistică (INS).
Asta pentru că, potrivit rezultatelor finale ale recensământului, Capitala are circa 1,7 milioane de locuitori, iar județul Ilfov cam 540.000. Asta în timp ce cele mai recente date de la INS arată că, la 1 ianuarie 2025, în București aveau domiciliul oficial 2,12 milioane de persoane (adică cu aproape 25% mai multe decât numărul revelat de recensământ). Pentru Ilfov, totuși, cifrele semănau – 530.000, respectiv o abatere de doar 10.000 comparativ cu recensământul.
Greu de explicat
Totuși, când vine vorba de estimările privind populația rezidentă (adică cea care, indiferent de ce scrie în buletin, locuiește în respectiva localitate sau în respectivul județ pentru cel puțin 12 luni neîntrerupt, intrând aici și cetățenii străini), lucrurile se schimbă semnificativ. Același INS spune că în București stau în mod real 1,7 milioane de persoane (adică mai puțin cu vreo 420.000 față de cele care își au domiciliul aici), iar în Ilfov 600.000 de persoane (cu 70.000 mai mult față de cei cu domiciliul declarat). Diferența este simplu de explicat în cazul Ilfovului: „Este un fenomen bine-cunoscut că, din diverse rațiuni (de cele mai multe ori având legătură cu accesul la instituțiile de învățământ din Capitală), mulți dintre cei care s-au mutat în ultimii 20 de ani în noile cartiere din Ilfov și-au păstrat adresa din buletin pe București. Eu stau în Bragadiru din 2012 și știu nu mai puțin de șapte cazuri printre rudele și prietenii din zonă. Inclusiv eu sunt în această situație”, afirmă Dragoș, angajat al unui celebru magazin online.
Cum pot fi, totuși, explicate cele 420.000 de persoane care au domiciliul în București și despre care INS spun că nu locuiesc cu adevărat acolo? Să zicem că 70.000 stau de fapt în Ilfov, după cum arătam mai sus. Dar asta reprezintă doar o șesime din ei, ceea ce înseamnă că restul de 350.000 de bucureșteni trăiesc de fapt în alte județe sau în afara țării, dar și-au păstrat adresa din buletin din rațiuni administrative sau personale. Totuși, Capitala nu este și nu a fost niciodată o sursă puternică de migrație, nici internă și nici externă, așa că se ridică niște semne de întrebare privind corectitudinea acestor date. Asta mai ales că alte statistici oficiale par să le pună la îndoială.
Adunări și estimări
De exemplu, la nivelul Capitalei erau înregistrați în iulie 2025, conform datelor INS, aproape 1,12 milioane de salariați, în firmele și instituțiile din Ilfov mai lucrând alte 205.000. În total, cam 1,325 milioane, dar trebuie subliniat că datele nu includ personalul din zona apărare, ordine publică și siguranță națională (militari, polițiști, pompieri, angajați ai serviciilor secrete). Cu alte cuvinte, având în vedere numărul mare de instituții de acest gen din regiunea București-Ilfov, în realitate probabil că avem de-a face cu circa 1,4 milioane de salariați. Este adevărat că unii dintre cei care lucrează în Capitală și în Ilfov fac naveta din județele limitrofe, dar numărul lor nu este, totuși, foarte mare.
Mai greu de calculat este câți sunt cei care lucrează ca liber-profesioniști sau ca întreprinzători sub diverse alte forme decât cea de salariat. Ce se poate spune este că în august 2025 funcționau în București și Ilfov peste 52.000 de PFA-uri, întreprinzători individuali și întreprinderi familiale și peste 350.000 de societăți comerciale (unele din ele fiind micro-întreprinderi folosite, după cum bine se știe, ca o modalitate de a plăti taxe mai mici pe salariu). Lor li se adaugă zeci de mii de profesioniști operând sub alte forme (avocați, medici, notari, arhitecți, psihologi etc.).
Nici numărul celor care lucrează la negru nu este, bineînțeles, simplu de calculat. Ceea ce se poate spune este că el nu este, cu siguranță, unul neglijabil, mergând de la cei care prestează munci necalificate mai mult sau mai puțin ocazionale (în zone precum construcții, curățenie, babysitting, îngrijit bătrâni etc.) la persoane care sunt angrenate în activități profitabile, dar nedeclarate. Asta fie pentru că sunt ilegale, fie pentru că nu vor să plătească taxe (în ultima categorie intrând de la producerea și vânzarea de alimente și băuturi la videochat și de la curierat la confecționarea de haine, bijuterii ori obiecte de artă).
Nu putem uita de cei care nu muncesc deloc. Numărul șomerilor înregistrați nu este mare (cam 7.000 în București și 1.000 în Ilfov), dar persoanele fără ocupație neînregistrate la ANOFM sunt, cu siguranță, semnificativ mai multe. Se poate estima, așadar, luând în calcul toate datele de mai sus, că populația aptă de muncă din cele două județe trece, cel mai probabil, de 1,6 milioane de persoane.
Tot mai mulți?
Celor de mai sus li se adaugă circa 550.000 de elevi și studenți (cam 470.000 în București și 65.000 în Ilfov) și cam 60.000 de copii sub 3 ani. Nu putem uita, desigur, de pensionari – erau înregistrate în București 465.000 de persoane din această categorie, iar în Ilfov încă aproape 80.000. În total, aproape 550.000. În total, alte 1,16 milioane de persoane.
Așadar, cu o simplă adunare ajungem la circa 2,75 milioane de oameni care trăiesc în Capitală și județul care îl înconjoară. Cu aproape jumătate de milion mai mult decât numărul rezidenților calculat de INS. Și probabil mai aproape de realitate dacă luăm în calcul dovezi anecdotice, dar greu de contrazis, cum ar fi boomul imobiliar de la marginea metropolei ori aglomerația sufocantă din trafic.
Pentru cei care visează la un București mai liber, cu străzi mai goale și case mai ieftine, veștile nu par a fi tocmai bune. Unii cred că orașul nu doar că-și va păstra dinamicitatea, dar chiar va crește în atractivitate și va fi tot mai căutat nu doar de români, dar și de din ce în ce mai mulți străini. Conform raportului „European Cities and Regions of the Future” 2025, publicat în această primăvară de fDi Intelligence al Financial Times, Capitala României ocupa locul nouă în topul orașelor viitorului și era pe poziția a patra pe continent din punct de vedere al capitalului uman și al stilului de viață. Și proiecțiile Eurostat consideră că până în 2050 populația din toate regiunile României va scădea cu cel puțin 20%, dar cea din București-Ilfov va crește. Și nu puțin, ci cu peste 20%.
