Taxele nu vor crește după alegeri! Aceasta este promisiunea premierului Ciolacu. Pare de râs, dar nu e! Omul chiar a venit cu argumente solide. Guvernul ar fi negociat o amânare de șapte ani pentru atingerea ţintei de deficit cu Bruxelles-ul. Prin urmare, detaliază premierul, vom semna cu următoarea Comisie Europeană un acord astfel încât într-o perioadă de şapte ani să ajungem la deficitul de 3% asumat prin Tratatul de la Maastricht, adică să bifăm o scădere de 0,74 p.p. de la an la an. „Ce profesioniști avem la conducere! Chiar au știut să negocieze!” – asta probabil gândesc mulți dintre cei care l-au auzit pe premier. În realitate, Marcel Ciolacu a transformat, cu multă măiestrie, o informație reală într-o poveste în care feți frumoși dâmbovițeni înving balaurul european și îl pun la respect. De admirat este că Marcel Ciolacu a reușit o performanță demnă de un politician versat: nici nu a mințit, dar nici nu a spus adevărul. Iar, dacă nu știi despre ce este vorba, îți oferă toate argumentele să-l crezi. În cazul de față, realitatea nefardată arată cam așa: în primăvară, Parlamentul European a schimbat regulile Pactului de Stabilitate și Creștere. Normal, nu a negociat separat guvernul României cu Comisia Europeană și nu s-a decis nimic special pentru noi! Nici nu se putea, noua Comisie Europeană nefiind formată. Pur și simplu, sunt reguli noi care se aplică de anul viitor pentru toate statele UE. Și mai trebuie spus că, în mod normal, va trebui să ajungem în doar patru ani la un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Prelungirea de încă trei ani, până la cei șapte trâmbițați de premier, nu reprezintă o certitudine, de ei beneficiind statele care fac reforme și investiții.
Facilitatea oferă un pic de spațiu de manevră următoarelor guverne, dar acesta nu e neapărat un lucru bun. Nu ajută economia, ci doar amână inevitabilul. De exemplu, țara noastră va avea cel mai mare deficit al blocului UE în acest an. Doar în primele cinci luni ale anului, România a înregistrat un deficit bugetar de 3,4% din PIB, ceea ce ne arată că deficitul pe întreg anul va ajunge pe la 9% din PIB. Iar lucrurile nu au cum să arate mai bine pentru că în septembrie intră în vigoare noua lege a pensiilor. Să ne putem face o idee despre ce înseamnă această „perfomanță”, construcţia bugetară pentru anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 5%.
Revenind la promisiunea premierului, singura modalitate de a nu crește taxele este o reformă profundă a statului. Să fim serioși, asta nu se va întâmpla, nimeni nu își asumă un asemenea cost politic. În schimb, e posibil să nu fie majorate acele taxe pe care oamenii le văd și le înțeleg. De exemplu, dacă întrebi guvernanții, îți vor spune că ei nu crescut taxe. În realitate, de la 1 iulie 2024 s-au majorat accizele la carburanți, iar de la 1 ianuarie s-a introdus taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, a crescut TVA de la 5% la 9% la locuințe și de la 9% la 19% pe dulciuri. Acestea sunt doar câteva exemple, avem o listă mare de măsuri din această categorie. Prin urmare, e posibil ca premierul să continue strategia și să facă în așa fel încât să pară că-și ține promisiunea: taxele principale, cele vizibile, să nu fie majorate, dar să se umble la cele care nu-i afectează pe oameni în mod direct direct. Asta pentru că, indiferent de intenții sau promisiuni, va fi nevoie de foarte mulți bani la buget!
