Mediul de afaceri din România este astăzi sub asediu, trecând printr-o schimbare abruptă și accelerată. Lipsa de predictibilitate are un impact direct asupra tuturor. În plus, investițiile și inovația, care ar trebui sa reprezinte vectorul de forță, nu au susținere și nicio strategie care să poziționeze România pe harta internațională a țărilor prietenoase cu mediul de afaceri.
Implementarea măsurilor fiscale reprezintă o problemă delicată, cu impact semnificativ asupra sectorului privat, iar repercusiunile vor fi resimțite în veniturile fiecărui cetățean român într-un timp scurt. Principalul efect se va manifesta în impozitarea veniturilor din cifra de afaceri, o abordare rar sau aproape deloc întâlnită în țările cu economii dezvoltate, deoarece un volum mare de vânzări nu implică neapărat și un profit pe măsură. Pot doar crede că este o măsură populistă care provine din discuții în culise privind recentele analize cu pierderile înregistrate de mari companii din România.
Implementarea impozitării pe cifra de afaceri ar putea aduce un plus de peste 6 miliarde de lei la buget, dar principalul efect ale acestei propuneri este, din păcate, descurajarea investițiilor, în special a celor planificate pe termen scurt și mediu și cel mai probabil relocarea unor activități ale marilor companii către alte țări sau, de ce nu, chiar amânarea planurilor unor companii străine de a investi în piața românească. De asemenea, se poate anticipa o presiune inflaționistă din cauza transferului costurilor către consumatorii finali și o scădere a competitivității de țară a României.
Măsurile fiscale propuse recent de Guvern vin ca urmare a deficitului bugetar și, din nefericire, au fost adoptate fără o strategie coerentă de consultare cu mediul de afaceri. Mai mult, Guvernul își asumă responsabilitatea pentru acest pachet de măsuri argumentând necesitatea implementării lor într-o manieră urgentă pentru a menține sub control deficitul.
Începând cu 1 ianuarie 2024, se vor opera schimbări și la nivelul cotelor de TVA. Anticipez că aceste ajustări vor avea un impact asupra prețurilor produselor într-un interval relativ scurt și, în același timp, vor genera probleme de interpretare cu privire la încadrarea corectă a acestora și cu siguranță probleme de colectare. Să nu uităm că în ceea ce privește TVA, România are gradul de colectare cel mai mic din Europa.
În practică, obiectivul de a spori încasările bugetare este posibil să nu fie atins, din contră, lovitura resimțită de mediul de afaceri să genereze un efect de bulgăre de zăpadă dificil de anticipat acum și cu siguranță greu de gestionat atunci când se va întâmpla.
În concluzie, deși România se confruntă cu o situație bugetară dificilă și necesită identificarea unor surse de finanțare, majorarea taxelor nu ar trebui să fie singura soluție. Ajustările sunt necesare pentru a asigura o mai mare echitate fiscală, prin reducerea facilităților și cheltuielilor aparatului de stat, a excepțiilor și scutirilor care pot afecta baza impozabilă și printr-o strategie de țară pe termen lung, care să asigure predictibilitate, coerență și să stimuleze investițiile atât autohtone, cât și străine.
