Revolut atrage atenţia asupra fenomenului în creştere al scam-urilor iniţiate şi răspândite prin platformele de social media, dat fiind că 77% din totalul cazurilor de scam-uri raportate de utilizatorii Revolut din Spaţiul Economic European (SEE) au avut ca origine aceste platforme. Platformele social media ale companiei Meta (Facebook, Instagram, Whatsapp, Messenger) au reprezentat sursa principală pentru 61% dintre scam-uri şi au generat 41% din sumele pierdute, la nivelul SEE. În România, în al doilea semestru al anului 2023, 56% dintre scam-urile raportate ca fiind generate în social media au avut ca sursă iniţială platformele Meta şi au reprezentat 62% din sumele totale pierdute de utilizatori, arată Revolut.
”Revolut face apel la UE şi la autorităţile naţionale să ia atitudine faţă de fenomenul în creştere al scam-urilor iniţiate şi răspândite prin platformele de social media, dat fiind că 77% din totalul cazurilor de scam-uri raportate de utilizatorii Revolut din Spaţiul Economic European (SEE) au avut ca origine aceste platforme”, arată platforma financiară.
Apelul Revolut se bazează pe datele disponibile la nivelul anului trecut, conform cărora platformele social media ale companiei Meta (Facebook, Instagram, Whatsapp, Messenger) au reprezentat sursa principală pentru 61% dintre scam-uri şi au generat 41% din sumele pierdute, la nivelul SEE. Revolut a mai constatat că tipurile de scam-uri cel mai des întâlnite au fost cele de investiţii şi cele de achiziţii, reprezentând 70% şi, respectiv, 12% dintre cazurile raportate.
In 2023, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere legislativă care include şi un nou regulament – Payments Services Regulation (PSR) – prin care se urmăreşte introducerea de măsuri pentru a preveni scam-urile bazate pe impersonarea angajaţilor din sectorul bancar. Ministerul de resort din fiecare stat membru trebuie să finalizeze poziţia la nivel naţional faţă de aceste propuneri şi să decidă cum va implementa aceste reguli, în coordonare cu Parlamentul European şi Comisia Europeană.
În acest context, Revolut face apel la autorităţile de pe plan naţional din ţările unde activează, inclusiv România, pentru a ajuta la limitarea fenomenului scam-urilor şi cu precădere a celor care sunt generate din social media. Banca digitală îndeamnă autorităţile să nu se concentreze doar asupra fraudelor de impersonare a personalului bancar, în condiţiile în care, la nivelul anului 2023, datele interne Revolut au arătat că scam-urile cu impersonare au reprezentat doar 4% din totalul fraudelor autorizate de clienţi.
„Susţinem propunerea Comisiei Europene de a îmbunătăţi măsurile de prevenire a fraudelor online care vizează serviciile bancare. Revolut foloseşte deja mecanisme de protecţie robuste şi controale sofisticate de prevenire a fraudelor care analizează lunar peste o jumătate de miliard de tranzacţii pentru milioanele de clienţi din toată lumea. Clienţii sunt alertaţi de fiecare dată când aceste sisteme suspectează că o tranzacţie este făcută ca urmare a unui scam. Totuşi, băncile nu pot fi considerate singura linie de apărare în faţa fraudelor cu autorizare. Datele noastre arată că trebuie să se facă mai multe eforturi de către mai mulţi jucători din piaţă, cum ar fi şi platformele de social media, mai ales cele deţinute de Meta, care sunt adevărate focare de scam-uri. Dacă ne propunem să abordăm într-o manieră integrată şi pe tot lanţul de propagare aceste fraude şi scam-uri, trebuie să analizăm fiecare etapă în parte. De aceea, lansăm un apel către Uniunea Europeană şi către statele membre să ajute companiile mari din tehnologie să detecteze şi să elimine chiar de la sursă conţinuturile periculoase pentru consumatori, aplicând mecanismele şi instrumentele potrivite”, a declarat Woody Malouf, directorul Departamentului FinCrime Revolut.
Fintech-ul de origine britanică a arătat că, în 2023, două tipuri de scam-uri s-au răspândit mai ales prin intermediul social media, în SEE:
- Scam-urile de investiţii, prin care escrocii atrag victimele cu promisiunea îmbogăţirii peste noapte în schimbul investirii unor sume importante. Deşi au reprezentat doar 12% dintre cazurile de fraudă autorizată înregistrate de banca digitală anul trecut, aceste scam-uri de investiţii au generat 61% din suma totală pierdută de utilizatori.
- Scam-urile de cumpărături, unde clienţii au fost păcăliţi să plătească pentru produse sau servicii care nu existau sau care nu aveau caracteristicile prezentate în reclamele şi mesajele de promovare din social media. Această categorie de scam-uri a reprezentat 18% din sumele pierdute de utilizatori şi a fost tipologia de fraudă cu cea mai mare răspândire. Cele mai multe cazuri au provenit din marketplace-uri cu controale limitate sau stimulente pentru a-şi controla riscul.
În România, Revolut a constatat că situaţia a fost similară altor pieţe din Europa. În 2023, 84% dintre scam-uri au avut ca punct de pornire platformele de social media, iar platformele deţinute de Meta au generat 56% dintre cazurile de scam-uri înregistrate în rândul utilizatorilor de pe plan local, reprezentând 62% din sumele totale pierdute de aceştia.
„Autorităţile din România au acum şansa ca alături de colegii din restul statelor membre să propună modificări legislative care să le ceară marilor jucători din domeniul tech să se implice în lupta antifraudă, în Uniunea Europeană. Sperăm ca viitoarele obligaţii legale şi măsurile financiare motivante care se pregătesc la nivelul uniunii să determine companiile din Big Tech să contribuie la reducerea numărului de fraude cu autorizare (APP fraud) în UE”, a mai adăugat reprezentantul Revolut.
Revolut este o bancă licenţiată, care ajută utilizatorii să îşi folosească la maximum fondurile de care dispun. În 2015, Revolut s-a lansat în Regatul Unit, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar. În prezent, 40 de milioane de clienţi din lume folosesc Revolut pentru a realiza mai mult de o jumătate de miliard de tranzacţii pe lună.
