În România doar una din cinci case are o asigurare obligatorie (PAD), deși țara noastră se află în fruntea clasamentului uniunii europene în ceea ce privește numărul de proprietari de locuințe. Specialiștii în asigurări sunt că procentul de 20% de locuințe care au asigurare obligatorie este mult prea mic în raport cu riscurile la care sunt expuse casele noastre. Situația este mai greu de explicat dacă luăm în calcul că jumătate din populația țării se declară speriată de posibilitatea producerii unui cutremur mare. Tocmai pentru a impulsiona schimbarea acestei mentalități, de luna viitoare se va modifica legislația în domeniu, iar acest lucru va duce la creștere gradului de cuprindere a locuințelor în polița PAD, susțin reprezentanții pieței de asigurări.
Situația de pe piața asigurării obligatorii a locuințelor, ce așteptări sunt de la noua legislație care va intra în vigoare, cum pot fi influențați oamenii să-și facă asigurări, dar și cum pot fi implicate autoritățile locale pentru a ajuta la creșterea numărului de polițe PAD au subiectele abordate în cadrul conferinței naționale „Liniștea de după dezastru. Asigurarea obligatorie a locuințelor – soluții salvatoare”. Ea a fost organizată de către postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, alături de cotidianul Jurnalul, iar la eveniment au participat reprezentanți ai industriei de asigurări, administrației publice centrale și locale, precum și ai Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
O lege nouă
Modificarea legislative privind polițele PAD vor intra în vigoare începând cu data de 11 noiembrie și vor veni cu scumpirea polițelor de la 20 de euro la 130 de lei pentru locuințele de tip A, în timp ce plafonul maxim de despăgubire rămâne la 20.000 de euro. Locuințele de tip A sunt construcțiile care au structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereții exteriori din piatră, caramidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic. În cazul locuințelor de tip B, în cazul locuințelor tip B prețul unei polițe va rămâne la echivalentul a 10 euro, iar suma asigurată va fi tot de 10.000 euro. În categoria locuințelor de tip B intră construcțiile care au pereții exteriori din căramidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic.
Una din modificările aduse se referă la creștere posibilităților de achiziționare a unei astfel de polițe. Pe lângă metoda clasică care înseamnă apelarea direct la un brokeri de asigurări, proprietarii vor putea în scurt timp să facă acest lucru direct la primării. Această facilitate se va adăuga alteia introduse recent de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) care permite achiziționarea polițelor PAD și de pe „ghișeul.ro”.
Un alt punct important este reprezentat de faptul ca s-a stabilit o cheie de verificare a existenței acestei asigurari, iar acesta va fi Cartea Funciară. Astfel, orice locuință care va fi înscrisă în Cartea Funciară va trebui să prezinte o asigurare PAD, ceea ce este foarte important pentru că acum nu există niciun punct cheie de verificare. Nu în ultimul rând, o modificare majoră este legată de faptul că se oferă posibilitatea încheierii unei polițe multianuale.
Mai trebuie amintit că vor intra în vigoare și modificări care vizează activitatea brokerilor de asigurări, ei urmând să poată intermedia direct cu PAID incheierea acestei polite de asigurare, după ce astăzi se poate face acest lucru doar prin intermediul asigurătorilor afiliați PAID. De altfel, PAID pregătește o platformă software pentru integrarea brokerilor care își doresc să facă această distribuție.
Polița PAD acoperă riscurile de cutremur de pământ, alunecare de teren și inundații ca fenomene naturale, care generează prejudicii material.
Nicoleta Radu, director general PAID
„Protecţia aceasta prin asigurare este, desigur, benefică atâta vreme cât România este o ţară expusă riscurilor naturale de cutremur, alunecare de teren şi inundaţie. Asigurarea obligatorie este numai primul pas în asigurarea locuinţei. Desigur, pentru a avea o protecţie totală ar trebui să avem atât asigurarea obligatorie, cât şi o asigurare facultativă care să ne asigure locuinţa şi pentru alte riscuri decât cele pe care noi le-am menţionat şi pentru valoarea întreagă a locuinţei. Ce poate fi făcut pentru a creşte gradul de cuprindere este clar vorba de o lipsă de informare şi de o lipsă de educaţie financiară la nivelul cetăţenilor României şi aici avem de lucru cu toţii, de la societăţile de asigurări, Autoritatea de Supraveghere Financiară, până la autorităţile locale şi centrale. Fără o implicare şi a autorităţilor locale şi centrale în transmiterea mesajelor noastre către populaţie nu va fi chiar aşa de uşor să pătrundem în mintea şi sufletul oamenilor pentru a înţelege cât este de important a avea o asemenea protecţie financiară”.
Valentin Ionescu, director general ASF
„Peste 100 de cutremure cu magnitudini de peste 3 grade pe scara Richter au loc în fiecare an, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cu toate acestea, din 9,1 milioane de locuințe, doar 1,7 sunt asigurate, astfel că restul de 7,4 milioane nu beneficiază de despăgubiri în caz de cutremur, alunecări de teren sau inundații. Baza acestei probleme este educația financiară a acestei populații, accesul la informație. Colegii noștri de la educație financiară din cadrul Autorității au mers cu caravana Pad și au prezentat în diverse județe ale țării, în locuri foarte populate, și au promovat asigurările obligatorii, iar noi facem aceste demersuri în mod continuu. Cred că principala problemă este această parte de educație și trebuie să ne prioritizăm nevoile. Dacă noi conștientizăm că o asigurare de viață este importantă pentru familia noastră, atunci acesta este primul lucru pe care l-am face. Sunt demersuri foarte utile din partea PAID, UNSAR, a noastră și a Institului de Educație Financiară și avem deschiderea către toate orașele, comunele sau orice persoană care are interes, școli, universități, să mergem să promovăm facultativ, pe gratis, toate tipurile de asigurări. Ce ar trebui să știe populația, că asigurarea obligatorie nu este îndeajuns, în multe cazuri. Asigurarea obligatorie trebuie completată de o asigurare facultativă, pentru a putea acoperi absolut toată dauna, în amplitudinea ei”.
Marcel Boloș, ministrul finanțelor
„Piața asigurărilor este cea care o recomandăm și o susținem noi, Ministerul Finanțelor, pentru că ea are mecanismele corecte pentru intervenție. Deși există o lege care prevede obligativitatea asigurării pentru locuințe, nu există sancțiuni, astfel că doar 20% din proprietari sunt asigurați. Într-adevăr, trebuie să fim mult mai fermi în aplicarea cadrului legal și să încercăm și pe alte căi să convingem populația că este în beneficiul lor să aibă aceste asigurări. Și s-a dovedit eficiența unor astfel de instrumente pe piața asigurărilor, fiind o poliță de asigurare care ar trebui să nu lipsească din gospodăria oamenilor.
Sigur că are și un cost, o primă de asigurare. Dar aici discutăm de raportul acesta între costul pe care îl avem cu prima de asigurare și beneficiul situații de risc și, de aceea, susținem că cel mai corect mod și cea mai corectă modalitate este aceea de a avea aceste asigurări obligatorii de locuințe și a le folosi, pentru că nu se știe niciodată când apelăm la ele”.
Adrian Veștea, ministrul dezvoltării
„Ministerul Dezvoltării are în derulare mai multe programe pe care dorește să le implementeze, precum Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic. De asemenea, avem un program care se referă la școli sigure, dar și un proiect care se adresează spitalelor, anume Programul Mihail Cantacuzino. Încă de la 1 ianuarie, de când am deschis aceste programe, avem peste 470 de solicitări, aproape 500 de solicitări pentru diverse clădiri care au astfel de necesități. O parte dintre aceste solicitări au intrat deja pe lista de sinteză, vorbim de aproape 160 de obiective. S-a ajuns în perioada de contractare, perioada de contractare prevede ca după expertizare și după obținerea tuturor avizelor și după emiterea autorizației de construcție, să începem reabilitarea acestor clădiri. Un rol foarte important în derularea acestor programe îl au autoritățile publice locale care sunt obligate să inventarieze și în același timp să pregătească expertize și documentații prealabile pentru a ajunge în această etapă de contractare.
Până în prezent avem șapte contracte care sunt semnate. Sunt alocări bugetare care se fac anual, în funcție de modul în care aceste programe duc la implementare și în felul acesta putem să ducem la o siguranță din ce în ce mai mare și la scăderea gradului acestor clădiri de a avea o problemă în situația unor dezastre naturale”.
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău
„Noi (primăriile – n.red) gestionăm această poveste în sensul în care trebuie să dăm amenzi între 100 și 500 de lei pentru proprietarii de locuințe care nu-și fac asigurare obligatorie. Am verificat și nicio primărie nu a dat vreodată amenzi. Nimeni nu taie amenzi pentru că această problemă este lăsată în seama primarilor, iar aceștia nu vor să-și asume un gest impopular, mai ales dacă vorbim despre o perioadă electorală. În vechea legislație nu exisă sancțiuni pentru primăriile care nu dau amenzi”.
