Salariaţii încadraţi cu salariu minim brut pe ţară vor înregistra o creştere a salariului net de la 2.079 de lei la 2.363 de lei pe lună, în urma majorării salariului minim brut la 3.700 de lei de la 1 iulie, potrivit consultanţilor Deloitte.
Pe de altă parte, se va majora valoarea contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariile sub minimul pe economie, astfel că aceştia vor avea costuri operaţionale mai mari, în special în cazul unui număr ridicat de angajaţi încadraţi cu salarii sub minimul pe economie şi cu timp parţial de lucru, arată, într-un material de opinie, Ana-Maria Hoborici, manager, Soluţii de Servicii Externalizate, Deloitte România, şi Gabriela Ilie, senior managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.
Decizia majorării salariul minim brut a fost adoptată în data de 6 iunie 2024, prin Hotărârea de Guvern 598/2024 şi se referă la majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, fără indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri. Măsura a fost completată, în data de 7 iunie 2024, cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 59/2024, care prevede creşterea de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună a sumei din salariul lunar pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii. Aşadar, salariaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege vor beneficia în continuare, până la finalul anului 2024 (scutirea fiind valabilă doar pe parcursul anului în curs) de această facilitate fiscală, precizează sursa citată.
„Un prim efect al acestor măsuri constă în faptul că salariaţii încadraţi cu salariul minim brut pe ţară vor înregistra o creştere a salariului net de la 2.079 de lei la 2.363 de lei pe lună. În plus, odată cu creşterea salariului minim brut pe ţară, se modifică şi valoarea deducerii de bază care este aplicată salariaţilor la locul de muncă unde au declarată funcţia de bază, în limita unui venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Astfel, valoarea maximă ce poate fi dedusă din salariul net lunar creşte de la 660 de lei la 740 de lei, fără a lua în considerare numărul de persoane aflate în întreţinere. În cazul în care un salariat are una sau mai multe persoane în întreţinere, deducerea personală de bază creşte în funcţie de numărul acestora, putând ajunge la maximum 1.665 de lei în cazul salariaţilor cu patru sau mai multe persoane aflate în întreţinere”, se arată în materialul realizat de consultanţii Deloitte.
Pe de altă parte, pentru angajatori această măsură aduce costuri operaţionale mai mari pentru că sunt obligaţi să plătească contribuţii sociale obligatorii (CAS şi CASS) la nivelul unui salariu minim brut pe ţară pentru toţi salariaţii care înregistrează, într-o lună, venituri sub salariul minim brut.
„Aşadar, creşterea acestuia la 3.700 de lei pe lună implică automat şi majorarea bazei de calcul pentru aceste contribuţii sociale obligatorii. Prin urmare, angajatorii vor avea costurile operaţionale mai mari, în special cei cu un număr ridicat de angajaţi încadraţi cu salarii sub minimul pe economie şi cu timp parţial de lucru, deoarece vor fi nevoiţi să aloce fonduri suplimentare pentru plata diferenţei de contribuţii sociale generate de majorarea salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional”, subliniază documentul.
Pentru salariaţii care obţin venituri mai mici decât salariul minim net pe economie, popririle se pot aplica numai asupra sumei care depăşeşte jumătate din acest plafon, conform art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară, va creşte şi partea „protejată” în cazul popririlor, respectiv valoarea netă rămasă salariaţilor, după aplicarea popririlor.
Întrucât baza de calcul a indemnizaţiilor de concediu medical este limitată la 12 salarii minime brute pe ţară lunar, prin majorarea salariului minim pe economie se va mări, implicit, şi plafonul prevăzut de lege în acest sens. Salariaţii pot primi o indemnizaţie de concediu medical de până la 44.400 de lei lunar (brut), în creştere de la 39.600 de lei lunar, cât era plafonul anterior.
„Majorarea salariului minim brut pe ţară nu impune angajatorilor încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă, întrucât, potrivit art. 17 alin. (5) din Codul muncii, încheierea unui act adiţional nu este necesară atunci când modificarea este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. Dincolo de implementarea punctuală a majorării salariului minim brut la nivel naţional, angajatorii trebuie să analizeze în ce măsură plata unor salarii mai mari angajaţilor încadraţi cu salariul minim pe economie va presupune ajustarea corespunzătoare a salariilor pentru ceilalţi angajaţi, ale căror salarii se situează deja la acest nivel, respectiv la unul superior. În concluzie, majorarea salariului minim brut pe economie de la 3.300 de lei la 3.700 de lei şi creşterea sumei pentru care nu sunt datorate taxe salariale de la 200 la 300 de lei/lună au multiple implicaţii asupra angajatorilor. Prin urmare este important ca aceştia să opereze ajustările necesare în sistemele de calcul salarial în timp util şi cu o atenţie sporită, luând în considerare toate elementele care sunt influenţate de aceste modificări legislative. Doar în acest fel, specialiştii de salarizare vor asigura acurateţea calcului salarial”, consideră reprezentanţii companiei de consultanţă.
