Analize

Secretele inflației din România

inflatie preturi mari
Foto: iStock

Prețurile au luat-o razna în ultimii ani și o simțim cu toții cu vârf și îndesat. Credem că știm cauzele principale ale scumpirilor, însă nu sunt cumva și alte motive pentru care totul costă mai mult? Și, probabil ceea ce ne interesează pe toți – avem vreo șansă ca inflația să se tempereze în curând?

Conform calculelor Băncii Naționale, rata inflației a fost de aproape 16,4% în decembrie 2022. Cu alte cuvinte, cam cu atât au crescut în medie prețurile față de aceeași lună a lui 2021. Analiștii par a cădea de acord asupra lucrurilor care au contribuit la această evoluție neplăcută pentru toți românii: scumpirile pe plan global în zona energiei și a materiilor prime, dar și excesul de lichiditate din piață. ”Există tendința să punem creșterile de prețuri pe seama războiului din Ucraina. În realitate, însă, inflația începuse să se manifeste înainte de debutul conflictului. Dacă ne aducem aminte, atât Federal Reserve în SUA, cât și Banca Centrală Europeană au tipărit cantități enorme de bani în timpul pandemiei, pentru a ține economia în mișcare și a-i compensa pe cei care rămași fără venituri”, explică Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA Romania.

Există, însă, și alte cauze ale inflației, despre care se vorbește mai puțin. De pildă, deficitul bugetar, finanțat prin împrumuturi la dobânzi tot mai mari. ”Chiar dacă România nu a tipărit bani, aceste credite ajung în piață sub formă de cheltuieli guvernamentale și cresc efectiv cantitatea de monedă disponibilă”, spune Codirlașu. La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, crede că nu trebuie să uităm că, începând din 2021, reluarea activității din industrie în condițiile în care lanțurile de aprovizionare globale erau încă puternic afectate de pandemie a dus la o cerere crescută de materii prime și componente. Drept urmare, prețul acestora a urcat semnificativ.

Nu putem uita nici de un factor simplu, dar foarte răspândit: lăcomia. ”Este în natura comercianților să încerce să câștige cât mai mult și să profite de orice factor extern care ar putea justifica o scumpire. Totuși, nu trebuie să uităm că de cele mai multe ori prețul se va forma la punctul de întâlnire dintre cerere și ofertă și vom da pentru un anumit produs sau serviciu atât de mult cât sunt dispuși cei din piață să plătească”, arată Codirlașu.

Ce a fost, ce va fi

Conform Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut prețurile medii ale alimentelor și ale mărfurilor nealimentare au crescut relativ similar, cu circa 15%. Serviciile au fost ceva mai temperate, cu o scumpire medie de ”doar” 7%. Ultimele date disponibile arată însă o discrepanță semnificativă: în ianuarie 2023 mâncarea era mai scumpă cu peste 22% față de ianuarie 2022, în timp ce produsele nealimentare ne costau cu 12% mai mult, iar serviciile cu 10% în plus.

Pentru acest an, BNR crede că vom asista la o temperare a inflației. Cu alte cuvinte, prețurile vor continua să se majoreze, dar într-un ritm mai puțin alert – de la 14,1% în primul trimestru la 7% în trimestrul al patrulea (comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut). Iar pentru 2024 lucrurile ar putea arăta încă și mai bine (asta, evident, cu o singură condiție – ca evoluția economiei locale și a celei globale să nu mai aibă de-a face cu ”lebede negre” de genul pandemiei sau al războiului din Ucraina, caz în care cel mai probabil orice prognoză își va greși cu mult ținta). Astfel, spre sfârșitul anului următor rata anuală a inflației ar putea scădea la 4,2%, spun experții de la Banca Națională.

Din punctul meu de vedere, aceste prognoze sunt corecte. În primul rând vom avea efectul de bază – 2023 se va raporta la 2022, un an cu inflație mare, iar 2024 la un 2023 în care prețurile vor continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai puțin accelerat. De fapt, deja ultimele date ne arată că în ianuarie prețurile au urcat cu doar 0,3% față de decembrie”, explică Biriș. El mai spune că trebuie luate în calcul și costurile cu energia (care au fost una dintre principalele cauze ale scumpirilor produselor și serviciilor) au scăzut și, cel mai probabil, vor continua să coboare. Nu toată lumea va fi mulțumită, însă, de temperarea ritmului scumpirilor. ”Ministrul Finanțelor, de pildă, care a construit bugetul pe 2023 la o rată medie a inflației de 9,4%, cel mai probabil nu va fi deloc fericit dacă prețurile cresc cu mai puțin de atât”, spune Biriș.

Statistici vs realitate

Veștile bune nu pot alunga, însă, întrebarea pe care ne-o punem mulți dintre noi ori de câte ori mergem la cumpărături: cât de realiste sunt aceste calcule și statistici? Asta mai ales că am fost puși de nenumărate ori, mai ales în ultimul an, în fața unor prețuri care au crescut semnificativ mai mult decât ne spun INS și BNR. ”Eu am fixurile mele și cumpăr cam aceleași mărci de fiecare dată, fie că e vorba de alimente, cosmetice sau produse de curățenie. Și mănânc cam în aceleași locuri de câte ori ies în oraș. Pot să afirm cu siguranță că în cele mai multe cazuri prețurile au urcat cu mult mai mult de 15%”, spune, de exemplu, Bogdan T., un IT-ist bucureștean.

Avocatul Gabriel Biriș crede că, la nivel teoretic, coșul de consum este construit corect din punct de vedere statistic. ”Totuși, este evident că fiecare are propriul lui coș, care chiar și el poate varia semnificativ de la o lună la alta”, explică el. Concluzia ar fi că nu trebuie să uităm că fiecare are propriul stil de viață și că în calculul ratei inflației intră, pe lângă produsele de bază, și lucruri deloc importante pentru unii, dar care sunt vitale pentru alții (de la chirii la articole sportive și de la servicii medicale la cărți). Dar și că, indiferent de structura cheltuielilor, de inflație nu poți scăpa.

Cele mai recente știri

To Top