Ţările membre UE au respins luni o nouă înăsprire a normelor depoluare pentru gazele de eşapament ale automobilelor particulare, estimând că acest lucru riscă să frâneze investiţiile constructorilor în vehiculele electrice, informează AFP.
Începând din 1992, Uniunea Europeană a înăsprit progresiv limitele referitoare la emisiile vehiculelor iar cele mai recente norme propuse de Comisia Europeană, denumite ‘Euro 7’, erau destinată să introducă noi standarde cu privire la emisiile de particule de pe urma frânelor şi anvelopelor.
Însă ca urmare a presiunilor exercitate în special de Franţa şi Italia, miniştrii Industriei din cele 27 de state membre au votat în favoarea unei versiuni diluate a normelor Euro 7 comparativ cu propunerea formulată de Comisia Europeană în luna noiembrie 2022, în ideea de a păstra competitivitatea industriei auto şi cele 14 milioane de locuri de muncă din UE.
Textul cu privire la noile norme ‘Euro 7’ ar urma să se aplice începând din 2025, înlocuind normele Euro 6, pentru toate autoturismele şi camioane grele, indiferent de tipul lor de motorizare.
Comisia Europeană intenţiona să reducă semnificativ emisiile de oxid de azot şi de particule fine ale vehiculelor, în condiţiile în care poluarea aerului este responsabilă pentru 70.000 de decese pe an în UE. Însă industria auto a atras atenţia asupra impactului unor norme prea severe asupra locurilor de muncă precum şi asupra preţului automobilelor, care sunt din ce în ce mai puţin accesibile pentru clasa mijlocie. La final, vocea industriei auto a fost auzită de statele membre care au relaxat în mod considerabil propunerea iniţială.
Adoptată luni, în pofida opoziţiei Germaniei, propunerea Spaniei, ţara care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE, prevede păstrarea practic neschimbată a limitelor de emisii şi a condiţiilor de testate a autoturismelor şi utilitarelor uşoare, comparativ cu normele precedente Euro 6. În schimb, limitele de emisii vor fi mai mici pentru camioane şi vehicule grele. De asemenea, miniştrii au acceptat noi limite de emisii de particule pentru frâne şi anvelope.
Franţa a salutat poziţia Consiliului UE. „Având în vedere că am decis împreună să renunţăm la motoarele termice, nu este obligatoriu să înăsprim reglementările pentru acest tip de motorizare”, a explicat ministrul delegat pentru Industrie, Roland Lescure.
Uniunea Europeană a decis să interzică vânzarea de automobile noi echipate cu motoare pe benzină şi motorină începând din 20235, în beneficiul vehiculelor electrice.
„Avem nevoie să iniţiem această tranziţie fără a impune o povară disproporţionată asupra companiilor. Dacă nu, ele ar putea să nu mai investească, ceea ce ne-ar îndepărta de obiectivul nostru de mediu”, a afirmat şi ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso.
Confruntată cu investiţiile mari necesare pentru dezvoltarea unor noi game de automobile electrice, pe fondul concurenţei venite din partea Tesla şi a constructorilor chinezi, industria auto europeană vrea să evite investiţiile suplimentare în motoare termice, care oricum sunt destinate să dispară.
Autorităţile de la Paris şi Roma au semnat în primăvară o declaraţie în care au anunţat că se opun unei noi înăspriri a normelor de poluare privind gazele de eşapament ale autoturismelor şi utilitarelor uşoare. Acest punct de vedere a fost împărtăşit şi de Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, România şi Slovacia, care au cerut şi ele o diluare a normelor Euro 7.
Cu toate acestea, textul final va trebui negociat cu Parlamentul European, care nu şi-a definit încă poziţia de negociere.
