Unele persoane din dorința de a face economie apelează la soluția de a merge cu două anvelope de iarnă și două de vară pe mașina proprie, evitând astfel să cumpere două seturi de pneuri. Dar este o soluție înșelătoare care poate duce la situații grave.
Chiar dacă nu mai avem parte de iernile de altă dată, când zăpezile acopereau străzile timp de mai multe săptămâni sau luni pe an, asta nu înseamnă că nu ne putem trezi diminețile cu un strat alb consistent depus pe asfalt. În plus, mai există încă destul de multe zile în care temperaturile din cursul zilei sunt inferioare celor la care anvelopele de vară își mai dovedesc eficiența. Cu toate acestea, investiția într-un set de anvelope de iarnă încă este un semn de întrebare pentru mulți posesori de autoturisme. Mai mult, din rațiuni economice, mulți se gândesc că dacă montează două anvelope de iarnă pe puntea față (cea motrice), deja au rezolvat problema.
Doar că această metodă este foarte dăunătoare din mai multe motive. Din punct de vedere economic, vor ajunge în situația în care vor uza două pneuri de vară mai mult decât celelalte două cu care-și echipează mașina, iar cele de iarnă se vor toci foarte puternic pe timp călduros. Prin urmare, din start avantajul economic începe să se diminueze fără a avea vreun avantaj tehnic. Un motiv poate mai important este dat de factori tehnici. Sistemul de frânare ABS al mașinii este proiectat în așa fel încât să nu permită blocarea roților în timpul decelerării. Acesta va lua ca reper anvelopa cu cea mai mică aderență, care va fi și prima care se va bloca, și va slăbi presiunea din instalație astfel încât vehiculul să poată fi controlat.
În această situație, dacă anvelopele de pe puntea spate au o aderență mai mică, este de la sine înțeles că sistemul ABS nu le va permite blocarea. În paralel, va mai slăbi și presiunea pe puntea față pentru a nu dezechilibra vehiculul. Prin urmare, degeaba vor fi acele pneuri mai potrivite pentru rularea pe zăpadă, dacă sistemul de frânare va fi influențat de lipsa de aderență a roților de pe spate. Acest dezavantaj va fi diminuat, ce-i drept, la vehiculele dotate și cu sisteme de control a stabilității, care vor încerca totuși să stabilizeze mașina, determinând presiunea maximă de frânare aferentă fiecărei roți în parte astfel încât să se evite derapajul. Dar trebuie reținut că, în general, constructorii calculează aceste sisteme de siguranță în condiții reale, dar cu anvelope adecvate, nu desperecheate sau cu diferențe mari de aderență. Prin urmare, nici sistemul ESP nu va funcționa în parametrii corespunzători.
Pe lângă diminuarea capacității de frânare va putea fi întâlnit și fenomenul de derapaj al punții spate, așa-numita supravirare. Acest fenomen apare atunci când mașina tinde să vireze mai mult decât au fost bracate roțile directoare și se întâmplă atunci când puntea spate este cea care rupe prima aderența. În cazul în care vehiculul este cu o arhitectură de tipul totul față (motor și transmisie), puntea spate este mai ușoară. Prin urmare, în mod normal, puntea spate trebuie să facă față unor forțe centrifuge mai mici. Doar că din cauza aderenței mai scăzute a roților de vară la temperaturi de sub 10 grade Celsius, pe suprafețe umede sau acoperite de zăpadă, acea forță centrifugă va fi suficientă pentru a duce la un derapaj.
Redresarea derapajului necesită cunoștințe temeinice de conducere, viteză de reacție și mai ales spațiu de manevră. Este suficient ca una dintre aceste condiții să nu fie îndeplinită și rezultatul poate fi unul catastrofal. Degeaba roțile față vor avea aderența necesară dacă puntea spate care nu poate fi controlată nici de volan nici de motor va urma o traiectorie total diferită decât cea intenționată. Va fi, dacă vreți, ca și cum ați trage frâna de mână pe timp ploios. Sigur, la prima vedere poate părea chiar distractiv. Dar atunci când această situație se întâmplă în trafic, și mai ales în trafic aglomerat, nu mai este deloc așa. Este chiar periculos iar urmările de cele mai multe ori sunt foarte costisitoare.
Prin urmare, nu doar că nu se face vreo economie sesizabilă ci se poate ajunge în situații limită în care diferența de aderență să-și spună cuvântul. Iar atunci nu va mai conta câți bani s-au economisit cu două anvelope de iarnă.
